Europa are o problemă gravă cu lipsa apei. 10% din continent se confruntă cu secetă severă, iar mai mult de o treime se află în prezent sub avertizare de secetă. Potrivit Observatorului European privind Seceta, fenomenul s-a accentuat începând din 2018, iar pierderea totală de apă în Europa a ajuns la 84 de miliarde de tone pe an, scrie Sky News.

Un studiu recent realizat de o universitate din Austria arată că în prezent, Europa pierde atât de multă apă, încât pierderea din sol nu poate fi acoperită de nivelul de precipitații. „În urmă cu câțiva ani, nu mi-aș fi imaginat niciodată că apa ar fi o problemă aici în Europa… Acum se pare că ne-am putea confrunta cu probleme”, a declarat Torsten Mayer-Gürr, unul dintre autorii studiului.

În unele părți ale Franței și o mare parte a Spaniei, se aplică deja restricții privind consumul de apă. În ambele țări, lipsa apei este deja o problemă națională critică. În aprilie, când temperaturile din sudul Spaniei au atins nivelul record de 40 de grade Celsius, prim-ministrul Pedro Sanchez a spus în Parlament, că guvernul pe care-l conduce este conștient că seceta va fi subiect de dezbateri politice ale țării în anii următori”. Președintele Franței, Emanuel Macron, a lansat un plan de criză a apei în acest an pentru a proteja prețioasa resursă, după ce iarna neobișnuit de uscată după cea mai gravă secetă înregistrată în țară a redus apa din rezervoare la 80%, sub nivelurile normale la începutul lunii martie.

Într-un discurs, el a avertizat că schimbările climatice amenință rezerva de apă. În Portugalia, seceta s-a extins pe 90% din suprafață, astfel că guvernul a cerut ajutor Uniunii Europene pentru fermierii în dificultate. Și în Germania, guvernul este atât de îngrijorat de securitatea apei, încât a realizat în premieră o strategie națională pentru apă.

„Consecințele crizei climatice pentru oameni și natură ne obligă să acționăm”, a declarat ministrul Mediului, Steffi Lemke, într-un comunicat.

În Anglia și Țara Galilor sunt folosiți zilnic aproximativ 14 miliarde de litri de apă. Oficiul Național de Audit a estimat că până în 2050, va fi nevoie de un supliment de încă 4 miliarde pe zi pentru a contracara riscul tot mai mare de secetă din cauza schimbărilor climatice.

De ce se întâmplă asta?

EurEau, federația europeană a furnizorilor naționali de servicii de apă potabilă, a estimat că continentul pierde aproximativ 20-25% din apa potabilă doar din cauza pierderilor de la conducte. Supraconsumul și utilizarea ilegală a apei reprezintă, de asemenea, o problemă majoră. Pe măsură ce planeta se încălzește este posibil ca acest consum să crească. Rolul schimbărilor climatice în această situație este semnificativ.

Multe părți ale Europei s-au confruntat întotdeauna cu perioade de secetă, dar schimbările climatice înrăutățesc și mai mult situația. În general, temperaturile mai ridicate duc la evaporarea mai rapidă a apei din sol sau lacuri și la reducerea cantității de apă. În plus, oamenii de știință spun că schimbările climatice fac ca evenimentele extreme precum valurile de căldură să fie mai probabile, mai intense și de mai lungă durată. În 2022, când Europa s-a confruntat cu cea mai fierbinte vară, fluviul Rin a avut un debit atât de scăzut, încât nu a mai putut fi folosit pentru transportul mărfurilor. Seceta are impact puternic chiar și în țările puternic dezvoltate, cu economii puternice, o consecință majoră fiind asupra producției de alimente.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În Spania, fermierii avertizează cu privire la pierderile ireversibile, inclusiv la cereale. Anul trecut, Spania, Portugalia și Franța s-au confruntat cu incendii majore de vegetație, iar anul acesta ar putea fi la fel. De asemenea, ecosistemele și habitatele au de suferit pentru că nu au suficientă apă. Râurile și zonele umede sunt deosebit de vulnerabile, cu impact asupra vieții peștilor și păsărilor. Totodată, seceta poate afecta și securitatea energetică. Anul trecut, lipsa precipitațiilor a afectat producția de hidroenergie din Norvegia, iar Franța a trebuit să reducă producția de energie nucleară, deoarece nu era suficientă apă pentru a răci stațiile.

Reducerea ploilor și a ninsorilor afectează și turismul. Iarna trecută, zăpada din Alpi a fost la jumătate față de cea din ultimii ani. La începutul anului 2023, lipsa ploii a dus la secarea canalelor din Veneția. Regatul Unit și suprafețe intense din Europa s-au bucurat întotdeauna de apă din abundență, dar schimbările climatice amenință această resursă prețioasă.

#apa #Europa #seceta

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.