Tensiunile au crescut tot mai mult în ultimele săptămâni la centrala nucleară de la Energodar, acolo unde ucrainenii i-au învinuit pe ruși că, printr-un act de sabotaj, ar urma să arunce reactorul în aer. Scenariile sumbre au devenit tot mai probabile acum câteva zile, când presa europeană a relatat că ne aflăm într-un apogeu al tensiunilor în ceea ce privește siuația de la Zaporojie.

Dacă este sau nu posibil un asemenea scenariu catastrofal pentru omenire și dacă ar putea Rusia cu adevărat să recurgă la o asemenea manevră periculoasă, a explicat Vlad Kulminski, directorul Institutului pentru Inițiative Strategice și fostul vicepremier pentru reintegrare, în cadrul emisiunii „Secretele Puterii”, informează jurnal.md.

Întrebat fiind dacă rușii ar putea merge până într-atât de departe încât să saboteze centrala de la Energodar și să pună în pericol sănătatea a zeci de milioane de oameni, inclusiv de pe teritoriul Federației Ruse, având în vedere ce s-a întâmplat cu barajul de la Nova Kahovka și mesajele văzute în ultimele zile, Kulminski a precizat că un asmenea scenariu, cu o explozie și pierderea controlului la cea mai mare centrală atomo-electrică din Europa, este cât se poate de real.

„Am fost în Ucraina 8 luni de zile și am revenit destul de recent de acolo, iar răspunsul la întrebarea dumneavoastră este da. Pot să explic și de ce: pentru că răspunsul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei pur și simplu eșuează. Iar războiul eșuat este cel mai mare pericol în istoria Federației Ruse pentru stabilitatea guvernului sau regimului de acolo”, a declarat Vlad Kulminski.

Potrivit acestuia, Federația Rusă devine vulnerabilă în cazul în care războiul declanșat din Ucraina se dovedește a fi pierdut. Pentru a evita însă pierderea cinfruntării armate, rușii, spune fostul vicepremier, ar putea recurge chiar la sabotaj și explozie la Zaporojie.

„Războaiele eșuate întotdeauna au fost cauza tulburărilor în Federația Rusă și, pentru a nu pierde acest război, pentru a opri contraofensiva ucraineană, ei pot să recurgă inclusiv și la acest pas, mai ales că dacă citiți ceea ce scrie în articolele recente ale lui Medvedev, veți vedea că el acolo vorbește despre folosirea armelor nucleare tactice. El spune că situația în care trăim noi astăzi este mult mai periculoasă decât Criza Caraibelor din 1962, atunci când toată lumea era în pragul unui război nuclear de proporții”, a explicat directorul Institutului pentru Inițiative Strategice.

Cu toate acestea, în pofida tuturor riscurilor din prezent și situației care s-a tensionat și mai mult în ultimele săptămâni, cetățenii Republicii Moldova se pare că nu conștientizează în totalitate căt de real este, de fapt, pericolul care planează asupra zonei în care locuim.

„Deci, situația prin care trecem noi acum este, într-adevăr, extrem de dificilă și mie mi se pare că noi toți nu prea conștientizăm în ce regiune trăim și trăim cu un sentiment fals de securitate sau de probleme mai mărunte într-o regiune care acum se află într-o etapă extrem de periculoasă”, a mai adăugat Kulminski.

Ceea ce se încearcă, în schimb, în prezent, este transmiterea unor mesaje diplomatice cât se poate de clare înspre Federația Rusă, din SUA, pentru a o face pe aceasta să înțeleagă că nimeni nu atentează la existența ei ca stat și nici la integritatea teritorială a acesteia, fapt care ar trebui să descurajeze apetitul rușilor de a mai folosi arme nucleare tactice sau de a organiza acțiuni de sabotaj la centrala nucleară de la Zaporojie.

„Chiar suntem în pragul unor evenimente foarte și foarte serioase. Statele Unite ale Americii fac acum tot posibilul pentru a transmite mesaje către Federația Rusă că nici SUA, nici NATO nu vor destrămarea Federației Ruse, pentru că se crede că dacă în Rusia va exista un sentiment că scopul este destrămarea Federației Ruse și încetarea existenței ei ca stat, atunci aceasta ar putea folosi arme nucleare tactice, ceea ce ar putea escalada într-un război NATO-Statele Unite-Federația Rusă. Deci, eu deja acum nu prea mai am dubii că ei ar putea să facă chestia aceasta”, a conchis fostul ministru pentru reintegrare.

#centrala de la Zaporojie #SUA #Vlad Kulminski

Comisia Europeană (CE) anunţă că urmăreşte îndeaproape criza în centrul căreia se află Tribunalul Constituţional polonez, după o confruntare în faţa sediului instituţiei, vineri seara, transmisă în direct la televizor, un incident care a repus în centrul atenţiei un conflict care durează de peste zece ani, relatează news.ro.

„Autorităţilor poloneze le revine să vegheze ca Tribunalul Constituţional să funcţioneze confrom Constituţiei poloneze şi să respecte jurisprundenţa pertinentă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE)”, a declarat sâmbătă Euronews un purtător de cuvânt al Comisiei.

„Numirea a opt noi membri ai Tribunalului Constituţional ţine de puterea constituţională a Sejmului, Parlamentul polonez”, a subliniat el.

El a evocat o hotărâre prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO a dispus măsuri provizorii, la 5 mai 2026, prin care le cere autorităţilor poloneze competente ”să se abţină să blocheze preluarea funcţiei şi exercitarea sarcinilor judiciare de către judecătorii numiţi de către Sejm în martie 2026”.

Tusk: „Restabilirea calmului nu înseamnă acceptarea nerespectării legii”

Premierul Donald Tusk li s-a adresat polonezilor într-un discurs televizat, sâmbărtă seara, în prima sa reacţie importantă la criză.

El a catalogat evenimentele de vineri drept „incidente scandaloase” şi şi-a exprimat speranţa ca asemenea scene să nu se mai repete nicodat în Polonia.

„Restabilirea calmului nu poate însemna acceptarea ilegalităţii sau violenţei”, a declarat Tusk, care a promis să restabilească condiţiile unei justiţii independente şi unui stat de drept.

„Un stat democratic trebuie să fie puternic şi capabil să facă justiţia să fie respectată”, a declarat el, dând asigurări că statul de drept se va impune în faţa violenţei.

Criza s-a agravat vineri seara, după ce preşedintele Karol Nawrocki a intrat în sediul Tribunalului Constituţional, unde blochează nominalizările unor noi judecători.

Poliţia a încercuit clădirea, în timp ce o confruntare se desfăşura în direct la televizor, ilustrând impasul tot mai puternic între preşedinte şi Guvern pe tema componenţei celei mai înalte jurisdicţii poloneze.

Guvernul Tusk subliniază că continuă reforme considerate necesare de mult timp în restabilirea statului de drept, după ani a ceea ce cataloghează drept un amestec al Partidului Lege şi Justiţie (PiS, naţionalist) în sistemul judiciar.

Opoziţia acuză, la rândul ei, Guvernul de faptul că încearcă să dea o lovitură de stat.

Conservatorii europeni acuză de tăcere

Copreşedinţii grupului Conservatorilor şi Reformiştilor (ECR) au condamnat sâmbătă acţiunile Guvernului polonez drept o încălcare a statului de drept şi şi-au exprimat susţinerea faţă de preşedintele polonez Karol Nawrocki.

„Acţiunile Guvernului Tusk constituie o încălcare clară şi gravă a statului de drept. Condamnăm acest atac împotriva independenţei justiţiei şi garanţiilor constituţionale în Polonia. Niciun Guvern nu este mai presus de lege”, a denunţat copreşedintele ECR Nicola Procaccini.

El a cerut ca instituţiile europene „să nu se facă că nu văd” şi a subliniat că respectarea suveranităţii naţionale şi independenţei justiţiei trebuie să rămînă o problemă de principu „independnetă de alianţele politice”.

Legitimitatea Tribunalului Constituţional este contestată de peste zece ani.

Diferendul datează din 2015, când Platforma Civică a lui Tusk, care se afla atunci la putere, şi PiS, care se afla în opoziţie, s-au înfruntat pe tema nominalizării a cinci judecători.

De atunci, acest diferend s-a transformat într-un conflict mai larg privind independneţa justiţiei, componenţa Tribunalului Constituţional şi autoritatea hotărîrilor acestuia.