Oamenii de știință avertizează: Europa rămâne fără apă

Europa are o problemă gravă cu lipsa apei. 10% din continent se confruntă cu secetă severă, iar mai mult de o treime se află în prezent sub avertizare de secetă. Potrivit Observatorului European privind Seceta, fenomenul s-a accentuat începând din 2018, iar pierderea totală de apă în Europa a ajuns la 84 de miliarde de tone pe an, scrie Sky News.

Un studiu recent realizat de o universitate din Austria arată că în prezent, Europa pierde atât de multă apă, încât pierderea din sol nu poate fi acoperită de nivelul de precipitații. „În urmă cu câțiva ani, nu mi-aș fi imaginat niciodată că apa ar fi o problemă aici în Europa… Acum se pare că ne-am putea confrunta cu probleme”, a declarat Torsten Mayer-Gürr, unul dintre autorii studiului.

În unele părți ale Franței și o mare parte a Spaniei, se aplică deja restricții privind consumul de apă. În ambele țări, lipsa apei este deja o problemă națională critică. În aprilie, când temperaturile din sudul Spaniei au atins nivelul record de 40 de grade Celsius, prim-ministrul Pedro Sanchez a spus în Parlament, că guvernul pe care-l conduce este conștient că seceta va fi subiect de dezbateri politice ale țării în anii următori”. Președintele Franței, Emanuel Macron, a lansat un plan de criză a apei în acest an pentru a proteja prețioasa resursă, după ce iarna neobișnuit de uscată după cea mai gravă secetă înregistrată în țară a redus apa din rezervoare la 80%, sub nivelurile normale la începutul lunii martie.

Într-un discurs, el a avertizat că schimbările climatice amenință rezerva de apă. În Portugalia, seceta s-a extins pe 90% din suprafață, astfel că guvernul a cerut ajutor Uniunii Europene pentru fermierii în dificultate. Și în Germania, guvernul este atât de îngrijorat de securitatea apei, încât a realizat în premieră o strategie națională pentru apă.

„Consecințele crizei climatice pentru oameni și natură ne obligă să acționăm”, a declarat ministrul Mediului, Steffi Lemke, într-un comunicat.

În Anglia și Țara Galilor sunt folosiți zilnic aproximativ 14 miliarde de litri de apă. Oficiul Național de Audit a estimat că până în 2050, va fi nevoie de un supliment de încă 4 miliarde pe zi pentru a contracara riscul tot mai mare de secetă din cauza schimbărilor climatice.

De ce se întâmplă asta?

EurEau, federația europeană a furnizorilor naționali de servicii de apă potabilă, a estimat că continentul pierde aproximativ 20-25% din apa potabilă doar din cauza pierderilor de la conducte. Supraconsumul și utilizarea ilegală a apei reprezintă, de asemenea, o problemă majoră. Pe măsură ce planeta se încălzește este posibil ca acest consum să crească. Rolul schimbărilor climatice în această situație este semnificativ.

Multe părți ale Europei s-au confruntat întotdeauna cu perioade de secetă, dar schimbările climatice înrăutățesc și mai mult situația. În general, temperaturile mai ridicate duc la evaporarea mai rapidă a apei din sol sau lacuri și la reducerea cantității de apă. În plus, oamenii de știință spun că schimbările climatice fac ca evenimentele extreme precum valurile de căldură să fie mai probabile, mai intense și de mai lungă durată. În 2022, când Europa s-a confruntat cu cea mai fierbinte vară, fluviul Rin a avut un debit atât de scăzut, încât nu a mai putut fi folosit pentru transportul mărfurilor. Seceta are impact puternic chiar și în țările puternic dezvoltate, cu economii puternice, o consecință majoră fiind asupra producției de alimente.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În Spania, fermierii avertizează cu privire la pierderile ireversibile, inclusiv la cereale. Anul trecut, Spania, Portugalia și Franța s-au confruntat cu incendii majore de vegetație, iar anul acesta ar putea fi la fel. De asemenea, ecosistemele și habitatele au de suferit pentru că nu au suficientă apă. Râurile și zonele umede sunt deosebit de vulnerabile, cu impact asupra vieții peștilor și păsărilor. Totodată, seceta poate afecta și securitatea energetică. Anul trecut, lipsa precipitațiilor a afectat producția de hidroenergie din Norvegia, iar Franța a trebuit să reducă producția de energie nucleară, deoarece nu era suficientă apă pentru a răci stațiile.

Reducerea ploilor și a ninsorilor afectează și turismul. Iarna trecută, zăpada din Alpi a fost la jumătate față de cea din ultimii ani. La începutul anului 2023, lipsa ploii a dus la secarea canalelor din Veneția. Regatul Unit și suprafețe intense din Europa s-au bucurat întotdeauna de apă din abundență, dar schimbările climatice amenință această resursă prețioasă.

#Europa #seceta #apa

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.