Peste 68 de milioane de lei au fost investiți, în perioada 2022-2026, în lucrări de curățare, adâncire, decolmatare și amenajare a albiilor mai multor râuri din Republica Moldova. Intervențiile au fost realizate pe râurile Răuțel, Botna, Bîc, Răut și Lăpușna, iar pe unele sectoare lucrările continuă.

Pe râul Răuțel, în raionul Fălești, au fost efectuate lucrări de decolmatare și regularizare pe un sector de 6,5 kilometri, în hotarele UTA Răuțel.

Intervenții importante au fost realizate și pe râul Botna. În raionul Căușeni, albia a fost curățată și adâncită pe o lungime de 6,1 kilometri, iar în perimetrul localităților Zaim, Căușeni, Cîrnățeni, Plop-Știubei și Chircăiești au fost decolmatați alți 19 kilometri de râu.

În raionul Ialoveni, lucrările au cuprins un sector de 24 de kilometri, în hotarele localităților Ulmu, Văsieni, Ruseștii Noi, Bardar, Pojăreni, Costești, Zâmbreni și Horești, între lacurile de acumulare Costești și Ulmu. Pe un alt sector de 15 kilometri, dintre lacurile de acumulare Costești și Răzeni, lucrările sunt în desfășurare.

Pe râul Bîc continuă lucrările de curățare și adâncire a albiei pe un sector de 11 kilometri, între orașul Strășeni și lacul de acumulare Ghidighici. Intervențiile sunt planificate pentru perioada 2025-2026.

Și pe râul Răut se desfășoară lucrări de decolmatare, pe un sector de 10,5 kilometri, de la hotarele UTA Băhrinești până la lacul de acumulare Florești. Acestea urmează să fie finalizate în perioada 2025-2026.

Pe râul Lăpușna au fost efectuate lucrări de curățare și adâncire a albiei pe o lungime de 15 kilometri, de la lacul de acumulare Mingir până la râul Prut.

Autoritățile anunță că lucrările de amenajare și protecție a resurselor de apă vor continua. În perioada următoare sunt planificate noi intervenții pe sectoare ale râurilor Cogîlnic, Lăpușna, Botna, Ciulucul Mare și Tigheci.

Prin aceste proiecte, autoritățile urmăresc îmbunătățirea gestionării cursurilor de apă, protejarea resurselor de apă și reducerea riscului de inundații pentru localitățile și terenurile din apropierea râurilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#curatare #investitii #Ministerul Mediului #rauri

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.