Guvernul american a plasat marţi, 8 septembrie, pe lista sa neagră cu sancţiuni întregul sector aviatic al Iranului şi a ameninţat în plus cu sancţiuni secundare orice entitate din ţări terţe care va colabora cu companiile aeriene iraniene, relatează G4media.ro.
Toate companiile aeriene iraniene sunt de acum înainte sub sancţiuni economice, a anunţat într-un comunicat Departamentul american al Trezoreriei, care gestionează componenta economică a războiului dus de SUA împotriva Iranului.
Principalele companii aeriene iraniene, Mahan Air şi Iran Air, se aflau deja pe lista americană cu sancţiuni. Acestora li se adaugă acum 27 de companii aeriene care operează la nivel local sau regional.
Autorităţile iraniene „folosesc sectorul aviatic (…) pentru a transporta arme, personal şi mărfuri ilegale”, astfel motivează Departamentul Trezoreriei SUA noile sancţiuni. Totodată, instituția a decis în plus să suspende derogările referitoare la transportul aerian, cum ar fi de exemplu aceea care permite companiilor ce nu sunt americane să zboare în Iran cu avioane fabricate în SUA.
Sursa citată precizează că printre companiile adăugate acum pe lista americană cu sancţiuni să numără astfel una din Emiratele Arabe Unite şi una din Turcia, acuzate de SUA că au acţionat ca intermediari pentru a permite companiei iraniene Mahan Air să preia trei avioane Boeing 777 în vara acestui an.
„Am promis represalii severe împotriva celor care oferă sprijin financiar regimului iranian. Ne respectăm această promisiune prin impunerea de sancţiuni companiilor care continuă să sprijine Mahan Air. Acesta trebuie să fie un avertisment pentru toţi cei care fac afaceri cu alte companii aeriene iraniene, care acum sunt toate sancţionate: riscaţi să fiţi excluşi din sistemul financiar mondial”, a spus secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Washingtonul şi Teheranul desfăşoară discuţii directe şi indirecte de mai multe luni pentru a ajunge la un acord care să pună capăt războiului împotriva Iranului lansat în februarie de SUA şi Israel şi au semnat în iunie un acord provizoriu, între timp eşuat, după ce preşedintele american Donald Trump a acuzat Iranul că a reluat atacurile asupra navelor comerciale în Strâmtoarea Ormuz.
Acel acord a permis atunci pentru o scurtă perioadă redeschiderea acestei strâmtori şi relaxarea sancţiunilor împotriva Iranului, înţelegere ce ar fi trebuit urmată de negocieri suplimentare timp de 60 de zile care să conducă la un acord final pentru soluţionarea chestiunilor cele mai conflictuale, în special dosarul nuclear iranian şi sancţiunile impuse Iranului.
Preşedintele Trump, confruntat cu un război tot mai nepopular în SUA, cu apropierea alegerilor intermediare şi cu scăderea stocului de arme de precizie ale armatei americane după bombardamentele împotriva Iranului, prioritizează acum „războiul economic” în detrimentul atacurilor aeriene.
După ce a reimpus o blocadă asupra porturilor iraniene, el a anunţat la sfârşitul lunii august „cea mai devastatoare operaţiune economică întreprinsă vreodată împotriva unei ţări”, operaţiune pe care a denumit-o „Paria Economică” şi care constă în noi sancţiuni, sperând să forţeze în acest mod Iranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz şi să accepte un acord de pace în termenii doriţi de SUA.
