Guvernul american a plasat marţi, 8 septembrie, pe lista sa neagră cu sancţiuni întregul sector aviatic al Iranului şi a ameninţat în plus cu sancţiuni secundare orice entitate din ţări terţe care va colabora cu companiile aeriene iraniene, relatează G4media.ro.

Toate companiile aeriene iraniene sunt de acum înainte sub sancţiuni economice, a anunţat într-un comunicat Departamentul american al Trezoreriei, care gestionează componenta economică a războiului dus de SUA împotriva Iranului.

Principalele companii aeriene iraniene, Mahan Air şi Iran Air, se aflau deja pe lista americană cu sancţiuni. Acestora li se adaugă acum 27 de companii aeriene care operează la nivel local sau regional.

Autorităţile iraniene „folosesc sectorul aviatic (…) pentru a transporta arme, personal şi mărfuri ilegale”, astfel motivează Departamentul Trezoreriei SUA noile sancţiuni. Totodată, instituția a decis în plus să suspende derogările referitoare la transportul aerian, cum ar fi de exemplu aceea care permite companiilor ce nu sunt americane să zboare în Iran cu avioane fabricate în SUA.

Sursa citată precizează că printre companiile adăugate acum pe lista americană cu sancţiuni să numără astfel una din Emiratele Arabe Unite şi una din Turcia, acuzate de SUA că au acţionat ca intermediari pentru a permite companiei iraniene Mahan Air să preia trei avioane Boeing 777 în vara acestui an.

„Am promis represalii severe împotriva celor care oferă sprijin financiar regimului iranian. Ne respectăm această promisiune prin impunerea de sancţiuni companiilor care continuă să sprijine Mahan Air. Acesta trebuie să fie un avertisment pentru toţi cei care fac afaceri cu alte companii aeriene iraniene, care acum sunt toate sancţionate: riscaţi să fiţi excluşi din sistemul financiar mondial”, a spus secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Washingtonul şi Teheranul desfăşoară discuţii directe şi indirecte de mai multe luni pentru a ajunge la un acord care să pună capăt războiului împotriva Iranului lansat în februarie de SUA şi Israel şi au semnat în iunie un acord provizoriu, între timp eşuat, după ce preşedintele american Donald Trump a acuzat Iranul că a reluat atacurile asupra navelor comerciale în Strâmtoarea Ormuz.

Acel acord a permis atunci pentru o scurtă perioadă redeschiderea acestei strâmtori şi relaxarea sancţiunilor împotriva Iranului, înţelegere ce ar fi trebuit urmată de negocieri suplimentare timp de 60 de zile care să conducă la un acord final pentru soluţionarea chestiunilor cele mai conflictuale, în special dosarul nuclear iranian şi sancţiunile impuse Iranului.

Preşedintele Trump, confruntat cu un război tot mai nepopular în SUA, cu apropierea alegerilor intermediare şi cu scăderea stocului de arme de precizie ale armatei americane după bombardamentele împotriva Iranului, prioritizează acum „războiul economic” în detrimentul atacurilor aeriene.

După ce a reimpus o blocadă asupra porturilor iraniene, el a anunţat la sfârşitul lunii august „cea mai devastatoare operaţiune economică întreprinsă vreodată împotriva unei ţări”, operaţiune pe care a denumit-o „Paria Economică” şi care constă în noi sancţiuni, sperând să forţeze în acest mod Iranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz şi să accepte un acord de pace în termenii doriţi de SUA.

#Iran #sanctiuni #sector aviatic #SUA

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.