Republica Moldova a achiziționat peste 75% din consumul planificat de gaze naturale pentru anul gazier 2026–2027. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul emisiunii „În Context” de la Moldova 1.

Potrivit ministrului, aproximativ 25% din necesarul de gaze urmează să fie procurat în regim flexibil, în funcție de variațiile consumului și de evoluția prețurilor de pe bursă. O parte dintre aceste volume ar urma să fie cumpărată prin tranzacții spot.

Dorin Junghietu a precizat că, pe lângă volumele deja achiziționate de Energocom, Republica Moldova dispune și de stocuri de securitate. Este vorba despre aproximativ 50 de milioane de metri cubi de gaze rămase din anul trecut, depozitate în instalații subterane din România și Ucraina. Acestea urmează să fie suplimentate cu încă aproximativ 8 milioane de metri cubi.

În același timp, furnizorii de gaze trebuie să constituie stocuri comerciale în baza obligațiilor stabilite de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Potrivit ministrului, pentru acest an, obligațiile de stocare pentru toți furnizorii din Republica Moldova însumează aproximativ 140 de milioane de metri cubi.

Junghietu a menționat că Energocom trebuie să-și îndeplinească obligațiile de achiziție și stocare până la 1 noiembrie 2026. Din totalul volumelor necesare, aproximativ 96–97% ar urma să revină Energocom pentru a fi procurate prin diferite mecanisme.

Evoluția de pe piețele internaționale rămâne extrem de volatilă, prețurile de referință înregistrând majorări chiar pe parcursul aceleiași zile de tranzacționare.

Ministerul Energiei monitorizează zilnic cotațiile europene și un exemplu simplu arată că, în dimineața zilei de astăzi, prețul a început cu 73.6 euro per megawatt-oră, acesta fiind prețul de referință la bursa olandeză TTF, iar la ora 17:00, acest preț a ajuns deja la 75.1 euro per megawatt-oră.

Începând cu 1 septembrie 2026, gazul natural s-a scumpit cu aproape 41% în R. Moldova. Astfel, consumatorii achită un tarif de 20 de lei și 30 de bani pentru un metru cub, cu cinci lei și 88 de bani mai mult decât până la sfârșitul verii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Dorin Junghietu #gaze naturale #Moldova

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.