Cocaina descoperită la Casa Albă a declanșat o polemică politică, purtătoarea de cuvânt a executivului insistând că drogurile au fost găsite într-o zonă frecventată de vizitatori externi în timp ce președintele și familia sa erau plecați.

Cocaină găsită la Casa Albă: Praful se afla într-o zonă accesibilă grupurilor de turiști

Anterior, Secret Service – responsabil de securitatea înalților oficiali ai guvernului american – confirmase, în urma unor analize, că pudra albă găsită duminică în celebra aripă de vest a clădirii s-a dovedit a fi cocaină.

Substanța fusese inițial considerată potențial periculoasă, determinând o scurtă evacuare. Pulberile suspecte primite în mod regulat prin poștă în clădirile oficiale americane sunt tratate ca potențiale atacuri chimice sau bacteriologice.

Anthony Guglielmi, un purtător de cuvânt al Secret Service, a declarat miercuri că o anchetă este „în curs de desfășurare”.

Descoperirea de cocaină la Casa Albă a dus la speculații în presa americană cu privire la autorii acesteia. Mai multe personalități de dreapta au arătat imediat cu degetul spre fiul președintelui, Hunter Biden, din cauza istoricului său de dependență.

Donald Trump i-a acuzat pe Joe și Hunter Biden într-un mesaj punctat de insulte.

„Chiar crede cineva că COCAINA găsită în Aripa de Vest a Casei Albe, foarte aproape de Biroul Oval, era destinată consumului altcuiva decât lui Hunter și Joe Biden?”, a declarat fostul președinte republican pe rețeaua sa de socializare Truth.

Senatorul republican Tom Cotton a cerut miercuri Serviciului Secret să facă public locul exact în care a fost găsită cocaina.

„Poporul american merită să știe dacă au fost descoperite droguri ilegale într-o zonă în care sunt împărtășite informații confidențiale”, a scris el într-o scrisoare adresată directorului Secret Service.

Hunter Biden a pledat vinovat pentru evaziune fiscală într-un acord cu Justiția

#Casa Alba #cocaina #Hunter Biden #SUA

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.