Președintele belarus Alexander Lukașenko, care luna trecută a intermediat un acord pentru a pune capăt revoltei Wagner Rusia, a declarat joi, 6 iulie curent, că liderul mercenarilor ruși Evgheni Prigojin nu se mai află în Belarus.

Lukașenko susține că Prigojin nu va fi lichidat de Moscova.

„Ieri după-amiază am avut o conversație telefonică cu el (Prigojin) și tocmai discutam despre aspectele acțiunilor viitoare ale PMC Wagner. El mi-a spus un singur lucru: `Vom lucra pentru binele Rusiei și ne vom face datoria până la sfârșit`. Ce se va întâmpla cu el? Ei bine, orice se poate întâmpla în viață. Dar dacă credeți că Putin este atât de răuvoitor și răzbunător încât mâine va fi `omorât`… Nu, nu se va întâmpla.”

Lukașenko spusese la 27 iunie că Prigojin a sosit în Belarus ca parte a acordului. Dar el a declarat joi presei că, „în ceea ce-l privește pe Prigojin, acesta se află în Sankt Petersburg. El nu se află pe teritoriul Belarusului”.

„Unde se află el în această dimineață? Poate că s-a dus la Moscova, poate în altă parte, dar nu se află în Belarus”, a afirmat Lukașenko, potrivit agenției belaruse Belta.

Un avion privat care are legătură cu Prigojin a plecat miercuri din Sankt Petersburg spre Moscova și se îndrepta joi spre sudul Rusiei, potrivit datelor de urmărire a zborului, dar nu era clar dacă șeful mercenarilor se afla la bord.

Televiziunea de stat rusă a lansat miercuri un atac virulent la adresa lui Prigojin și a afirmat că investigația privind cele întâmplate este încă în curs de desfășurare în mod energic.

„De ce mă întrebați unde se află astăzi compania militară privată `Wagner` și șeful acestei companii? Această companie este, înțelegeți foarte bine, una rusească. Deci întrebarea, în mod clar, nu mă privește. Din câte știu eu, luptătorii, membrii foarte serioși ai PMC `Wagner` se află în taberele lor permanente. În acele tabere, unde au fost după retragerea de pe front pentru recuperare, tratament, odihnă și așa mai departe. Există o rotație normală pentru un astfel de război. După Bahmut au fost aduși în tabăra lor, acolo se află acum”, a declarat Alexander Lukașenko.

Lukașenko a declarat că oferta ca Wagner să staționeze o parte din luptătorii săi în Belarus – o perspectivă care a alarmat țările vecine din NATO – rămâne în picioare. El a spus că nu consideră că aceasta reprezintă un risc pentru Belarus și nu crede că luptătorii Wagner ar ridica vreodată armele împotriva țării sale.

#Alexandr Lukașenko #Evgheni Prigojin #Sankt Petersburg #Vladimir Putin #Wagner

Atacurile rusești asupra infrastructurii de transport și export a Ucrainei amenință inclusiv rutele comerciale care traversează frontiera cu Republica Moldova. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat marți, 20 octombrie, în Parlamentul European, că distrugerea infrastructurii logistice provoacă economiei ucrainene pierderi estimate la 60 de milioane de euro pe zi, în timp ce coridoarele alternative de export devin tot mai vulnerabile, transmite BANI.MD.

Potrivit oficialului european, Rusia nu mai vizează doar porturile ucrainene de la Marea Neagră, ci și infrastructura care permite transportarea mărfurilor pe cale terestră, inclusiv prin punctele de trecere a frontierei cu Republica Moldova, România și Polonia.

Aceste rute au devenit esențiale pentru exporturile ucrainene după declanșarea invaziei rusești, în condițiile în care atacurile asupra infrastructurii portuare au obligat Kievul să caute alternative pentru transportul cerealelor și al altor produse către piețele internaționale.

Kallas a atras atenția că pierderile economice provocate de atacurile asupra infrastructurii de export ajung la aproximativ 60 de milioane de euro zilnic. Estimarea ilustrează amploarea presiunii exercitate asupra economiei ucrainene, pentru care veniturile din exporturi reprezintă o sursă importantă de valută.

În același timp, șefa diplomației europene a subliniat că exporturile de cereale prin coridoarele de solidaritate ale Uniunii Europene au crescut cu aproape două milioane de tone începând din luna iulie. Totuși, intensificarea atacurilor amenință funcționarea acestor trasee și poate provoca noi întârzieri și costuri suplimentare pentru transportatori.

Situația are implicații directe pentru Republica Moldova, care se află la intersecția unor coridoare logistice dintre Ucraina, România și Uniunea Europeană. Infrastructura feroviară și rutieră moldovenească poate fi utilizată pentru transportul cerealelor ucrainene către porturile românești, inclusiv Constanța, dar și către alte piețe europene.

În ultimele luni, autoritățile de la Chișinău și Kiev au discutat posibilitatea extinderii transporturilor feroviare de cereale prin Republica Moldova. Negocierile au vizat inclusiv tarifele de tranzit și volumele de marfă care ar putea fi transportate prin rețeaua Căii Ferate din Moldova.

Avertismentul european apare într-un moment în care piața mondială a cerealelor se confruntă cu noi presiuni. Kallas a declarat că prețurile internaționale au atins cel mai ridicat nivel din februarie 2023, pe fondul dificultăților de export și al riscurilor pentru securitatea alimentară.