Cocaina descoperită la Casa Albă a declanșat o polemică politică, purtătoarea de cuvânt a executivului insistând că drogurile au fost găsite într-o zonă frecventată de vizitatori externi în timp ce președintele și familia sa erau plecați.

Cocaină găsită la Casa Albă: Praful se afla într-o zonă accesibilă grupurilor de turiști

Anterior, Secret Service – responsabil de securitatea înalților oficiali ai guvernului american – confirmase, în urma unor analize, că pudra albă găsită duminică în celebra aripă de vest a clădirii s-a dovedit a fi cocaină.

Substanța fusese inițial considerată potențial periculoasă, determinând o scurtă evacuare. Pulberile suspecte primite în mod regulat prin poștă în clădirile oficiale americane sunt tratate ca potențiale atacuri chimice sau bacteriologice.

Anthony Guglielmi, un purtător de cuvânt al Secret Service, a declarat miercuri că o anchetă este „în curs de desfășurare”.

Descoperirea de cocaină la Casa Albă a dus la speculații în presa americană cu privire la autorii acesteia. Mai multe personalități de dreapta au arătat imediat cu degetul spre fiul președintelui, Hunter Biden, din cauza istoricului său de dependență.

Donald Trump i-a acuzat pe Joe și Hunter Biden într-un mesaj punctat de insulte.

„Chiar crede cineva că COCAINA găsită în Aripa de Vest a Casei Albe, foarte aproape de Biroul Oval, era destinată consumului altcuiva decât lui Hunter și Joe Biden?”, a declarat fostul președinte republican pe rețeaua sa de socializare Truth.

Senatorul republican Tom Cotton a cerut miercuri Serviciului Secret să facă public locul exact în care a fost găsită cocaina.

„Poporul american merită să știe dacă au fost descoperite droguri ilegale într-o zonă în care sunt împărtășite informații confidențiale”, a scris el într-o scrisoare adresată directorului Secret Service.

Hunter Biden a pledat vinovat pentru evaziune fiscală într-un acord cu Justiția

#Casa Alba #cocaina #Hunter Biden #SUA

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.