Traficul de internet în roaming a crescut, în 2022, de 20 de ori în cazul utilizatorilor din Republica Moldova găzduiţi în roaming în România, respectiv de aproape 3 ori, în cazul utilizatorilor din România găzduiţi în roaming în Republica Moldova, potrivit Raportului comun după primul an de aplicare a Acordului de roaming între cele două ţări, scrie Agerpres.

„Creşterea traficului de roaming bilateral a fost consecinţa ieftinirii tarifelor acestor servicii, realizată de operatorii din cele două state în aplicarea Acordului. Astfel, în Republica Moldova, utilizatorii de roaming cu România s-au bucurat de o scădere esenţială şi rapidă a tarifelor prin aplicarea „roamingului ca acasă” cu România. În România, reducerile tarifelor pentru roamingul cu Republica Moldova au fost mari, în special pentru internetul în roaming (-65%). Conform raportului, costul coşului mediu de consum în roaming în cele 2 state a scăzut cu aproape 70% în cazul utilizatorilor din Republica Moldova şi cu 30% în cazul celor din România”, precizează Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

Potrivit sursei citate, în ceea ce priveşte apelurile internaţionale bilaterale, reducerile tarifelor au fost, cu unele excepţii, sub aşteptări în ambele state, astfel că evoluţia consumului a fost modestă: creşteri de 25-27% în volum (număr de minute), depăşite însă de creşterile numărului de utilizatori unici care au efectuat astfel de apeluri în 2022 (creşteri de 32-46%). Astfel, consumul mediu de apeluri internaţionale/utilizator a scăzut, în ambele state.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cele două autorităţi de reglementare vor continua monitorizarea şi raportarea evoluţiilor şi efectelor Acordului.

Guvernele României şi Republicii Moldova au semnat pe 11 februarie 2022 un Acord privind reducerea tarifelor de furnizare a serviciilor de roaming internaţional şi a celor de apeluri internaţionale între cele două state. Acordul a intrat în vigoare pe 25 martie 2022 şi este pus în aplicare cu sprijinul cu sprijinul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI) din Republica Moldova, respectiv cu sprijinul Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), în România.

Acordul urmăreşte să creeze cadrul de colaborare între cele două state în scopul reducerii sustenabile a tarifelor de furnizare, pe piaţa cu amănuntul, a serviciilor de roaming internaţional: voce, SMS şi date, respectiv a celor de apeluri internaţionale între cele două state.

#internet roaming #roaming romania #trafic internet Romania

Șapte obiective noi, inclusiv șase poduri istorice, ar putea fi incluse în Registrul monumentelor ocrotite de stat, iar alte nouă monumente și 16 imobile din Chișinău ar urma să fie radiate. Modificările sunt prevăzute într-un proiect elaborat de Ministerul Culturii și supus consultărilor publice, transmite IPN.

Printre obiectivele propuse pentru includere se numără podul/tunelul de cale ferată din Gura Camencii, construit în anii 1893-1894, „Podul de fier” peste râul Răut din Vărvăreuca, datat din 1909, podul de piatră peste râul Ciorna din Ciorna, construit în 1896, și podul de piatră peste râpa Bechir din Soroca, din 1913.

Lista mai include „Podul turcesc” peste râul Sărata din Filipeni, un pod de piatră peste râul Bebei din Volintiri și edificiul fostei sucursale a Băncii Naționale Române din Cahul, de pe strada Ioan Vodă cel Cumplit nr. 75, construit în perioada 1939-1944.

În același timp, Ministerul Culturii propune radierea din Registru a nouă monumente singulare și a 16 elemente ale fondului construit al străzilor din municipiul Chișinău. Potrivit documentului, acestea nu existau fizic la data aprobării Registrului, în 1993.

Printre obiectivele propuse pentru radiere se regăsesc biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Calfa, biserica „Sf. Arhanghel Mihail” din Logănești, biserica „Sf. Gheorghe” din Ustia, biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Negrești, biserica de lemn „Sf. Ioan Botezătorul” din Burghelea, biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” din Petrușeni, fostul conac din Basarabeasca, biserica „Sf. Arhangheli” din Slobozia Mare și o casă individuală de pe strada Ismail nr. 60 din Chișinău.

Necesitatea actualizării Registrului este justificată prin existența unor date eronate privind localizarea, tipul, denumirea și cronologia unor obiective. Ministerul Culturii precizează că Registrul a fost aprobat în baza unei liste întocmite în anii 1991-1993, care nu a fost ulterior actualizată și nu era susținută de dosare individuale de clasare.