Trebuie să investim în educație, în condițiile în care problema demografică este cel mai mare risc pentru Republica Moldova.

„Un risc mai mare eu nu văd!”, a declarat ministrului Economiei, Dumitru Alaiba, în cadrul ședinței Parlamentului, unde a prezentat un proiect de Lege cu privire la liberalizarea pieții muncii. Potrivit documentului, cetățenii străini din țările UE ar urma să se încadreze în câmpul muncii la noi în țară fără un permis.

„Dacă nu sunt luate măsuri urgente, în 50 de ani Republica Moldova ar putea să nu mai existe”, își justifică proiectul de lege cu privire la liberalizarea pieței muncii din Republica Moldova.

Alaiba nu este primul reprezentant al guvernării, care trage un semnal de alarmă privind depopularizarea Republicii Moldova.

Și colegul său de partid, deputatul PAS Andrian Cheptonar se arătă indignat de scăderea populației. Acesta argumenta cu numărul discotecilor de la Ungheni care a rămas doar una în loc de șase.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, numărul populației la începutul anului 2023 era 2,565 de milioane de locutori, cu 53 de mii mai puțin față de anul 2022.

Piramida populației la începutul anului 2023 arată clar un model de micșorare a populației la vârstele de 36-56 de ani, ceea ce reflectă efectul cumulativ al ratelor migrației nete negative pentru adulții tineri din ultimele decenii

Coeficientul îmbătrânirii populației (populația în vârstă de 60 de ani și peste la 100 locuitori) la începutul anul 2023 este estimat la 23,8 persoane la 100 locuitori, comparativ cu 23,0 persoane în anul 2022.

#demografia Moldovei #Dumitru Alaiba #populatia Moldovei

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.