VIDEO Jens Stoltenberg a promis să găsească la summit o soluție pentru apropierea Ucrainei de NATO

Țările membre NATO la summitul liderilor de la Vilnius intenționează să ia o decizie care să apropie alianța de Ucraina și să aprofundeze cooperarea politică a partidelor. Acest lucru a fost anunțat la o conferință de presă vineri, 7 iulie curent, la Bruxelles de către secretarul general, Jens Stoltenberg. Liderii țărilor Alianței Nord-Atlantice vor anunța crearea Consiliului NATO-Ucraina și se așteaptă să decidă asupra unui pachet de ajutor pe mai mulți ani pentru Kiev.

„De asemenea, mă refer, liderii țărilor NATO la summitul de la Vilnius, vom lua decizii care vor aduce Ucraina mai aproape de NATO”, a spus Stoltenberg.

El a spus că nu este vorba doar despre un pachet multianual de asistență pentru Ucraina, ci și despre aprofundarea cooperării politice între părți printr-un astfel de sprijin pe termen lung pentru Kiev. În plus, potrivit lui Stoltenberg, va fi creat un Consiliu NATO-Ucraina, în cadrul căruia vor avea loc consultări pe probleme de criză.

Răspunzând unei întrebări despre posibilitatea aprovizionării Ucrainei cu muniții cu dispersie, pe care Statele Unite, potrivit The New York Times, vor să le transfere la Kiev, secretarul general al organizației a spus că membrii alianței vor lua astfel de decizii în mod independent, și nu în cadrul NATO.

Summitul liderilor NATO va avea loc la Vilnius în perioada 11-12 iulie. La eveniment a fost invitat președintele ucrainean, Vladimir Zelenski. Stoltenberg a anunțat anterior că la summit-ul va anunța un program de asistență multianual pentru Kiev și crearea unui Consiliu NATO-Ucraina.

Secretarul general al alianței a declarat anterior că o discuție de fond despre apartenența Kievului la NATO este posibilă numai după victoria Ucrainei în conflictul cu Rusia.

„Cea mai importantă sarcină acum este să ne asigurăm că Ucraina câștigă ca stat european suveran și independent, pentru că dacă [președintele rus Vladimir] Putin câștigă războiul, atunci discuțiile despre apartenența sa vor dispărea de la sine”, a menționat el.

Vladimir Zelenski a spus că Kievul are nevoie de un „semnal clar” din partea NATO cu privire la perspectivele de aderare. Biroul său a spus că liderul ucrainean nu va merge la summit dacă țările alianței „nu dau dovadă de curaj”. Secretarul general al NATO a promis un „semnal clar” Ucrainei. La începutul lunii iulie, Stoltenberg și Zelensky au discutat despre viitorul summit în timpul unei conversații telefonice.

Rusia se opune aderării Ucrainei la NATO. Dorința Kievului de a adera la bloc, Vladimir Putin a numit unul dintre motivele demarării operațiunii militare.

#Jens Stoltenberg #Vilnius #Vladimir Zelenski #Summit #NATO #Ucraina

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.