La summitul de la Vilnius din 11-12 iulie, țările NATO vor stabili o cifră de 2% din PIB ca sumă minimă de cheltuieli pentru apărare, a anunțat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă. Până la jumătatea anului 2023, 11 membri NATO cheltuiesc mai mult de 2% din PIB pentru apărare. Țări precum Germania, Canada și Turcia nu au îndeplinit obiectivul. Stoltenberg a numit-o „minimul absolut”.

Stoltenberg se așteaptă ca în acest an cheltuielile Canadei și ale membrilor europeni NATO în aceste scopuri să crească cu 8,3%.

„Au investit suplimentar peste 450 de milioane de dolari de când am convenit asupra primelor noastre angajamente de investiții în apărare în 2014”, a spus secretarul general.

Miniștrii Apărării din NATO au adoptat o orientare de 2% din PIB pentru investițiile în apărare în 2006. În 2014, s-au angajat să aducă cheltuielile militare la acest nivel (cu un an înainte, doar Statele Unite, Marea Britanie, Grecia și Estonia au cheltuit mai mult de 2% pentru apărare).

După izbucnirea ostilităților din Ucraina, țările blocului au promis că vor crește cheltuielile. Cu toate acestea, din datele de pe site-ul blocului reiese că, până la jumătatea anului 2023, doar 11 țări NATO au atins acest obiectiv: Polonia (3,90%), Statele Unite (3,49%), Grecia (3,01%), Estonia (2,73%). ), Lituania (2,54%), Finlanda (2,45%), România (2,44%), Ungaria (2,43%), Letonia (2,27%), Regatul Unit (2, 07%), Slovacia (2,03%). Germania cheltuiește 1,57% din PIB pentru apărare, Canada – 1,38%, Turcia – 1,31%. Luxemburg are cea mai mică rată (0,72%).

Stoltenberg, în mai 2023, într-un interviu pentru Der Spiegel, a numit 2% nu o țintă, ci un „minimum absolut”. „2% nu au fost aleși întâmplător. Toți aliații au convenit asupra anumitor capacități pe care le consideră absolut necesare”, a spus el, menționând că acest lucru este valabil pentru artilerie, tancuri, muniție, logistică, aviație, nave, submarine, comunicații, tot ceea ce este necesar pentru apărarea țărilor membre.

În vara anului 2022, NATO a prezentat un nou concept strategic, în care Rusia este numită „principala amenințare la adresa securității”. În același timp, Stoltenberg a subliniat că alianța nu caută război cu Rusia și nu participă la ostilitățile din Ucraina. Kremlinul nu crede așa. „NATO este acum un participant real la acest conflict, de partea Ucrainei. Și tu însuți știi despre oferta mare de arme, muniție, materiale militare, resurse financiare și așa mai departe ”, a spus Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus.

#cheltuieli #militari #NATO #PIB #Vilnius

Agenția de Guvernare Electronică (AGE) anunță că 61 de servicii publice au fost restabilite și pot fi accesate din nou prin portalul evo.gov.md, în timp ce alte 21 rămân temporar indisponibile după atacul cibernetic asupra infrastructurii guvernamentale. Autoritățile spun că tentativele de atac continuă, însă verificările de până acum nu au depistat noi extrageri neautorizate de date din sistemele gestionate de AGE.

Potrivit AGE, atacatorii încearcă în continuare să găsească vulnerabilități în sistemele informatice ale instituțiilor publice. Restabilirea serviciilor se face treptat, după verificarea securității acestora. De proces sunt responsabile Agenția de Guvernare Electronică, Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică și Agenția pentru Securitate Cibernetică.

În paralel, autoritățile verifică informațiile care ar fi fost extrase în urma atacului inițial. Scopul este să stabilească ce date au fost vizate și care sunt persoanele afectate. Listele întocmite sunt analizate pentru a elimina informațiile repetate sau neconcordanțele, iar AGE pregătește un mecanism prin care cetățenii afectați să fie informați individual.

Autoritățile mai precizează că, până acum, verificările nu au arătat că datele cetățenilor din registrele de stat ar fi fost modificate sau alterate în urma atacului.

Instituțiile implicate spun că vor anunța pe măsură ce vor fi restabilite și celelalte servicii, dar și după ce vor avea rezultate confirmate privind amploarea incidentului și persoanele afectate.

Amintim că, atacul cibernetic a avut loc în perioada 19–23 octombrie, iar datele personale a aproximativ 750.000 de cetățeni au fost extrase fără autorizație. Hackerii ar fi vizat în total aproximativ un milion de coduri de identificare (IDNP). Printre informațiile sustrase se numără date de identificare, informații despre rude și bunuri, prestații sociale, dar și unele date financiare.

În urma incidentului, șefa AGE, Nicoleta Colomeeț, și-a anunțat demisia. Reprezentanții instituției au precizat că sistemele financiare nu au fost compromise, însă datele extrase ar putea fi folosite de escroci.

Cazul a ajuns și în atenția Parlamentului. Președintele Legislativului, Igor Grosu, a anunțat că membrii Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică vor organiza audieri pentru a clarifica circumstanțele scurgerii de date. Potrivit președintelui comisiei, Lilian Carp, acestea sunt programate pentru 4 noiembrie și se vor desfășura cu ușile închise.