La summitul de la Vilnius din 11-12 iulie, țările NATO vor stabili o cifră de 2% din PIB ca sumă minimă de cheltuieli pentru apărare, a anunțat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă. Până la jumătatea anului 2023, 11 membri NATO cheltuiesc mai mult de 2% din PIB pentru apărare. Țări precum Germania, Canada și Turcia nu au îndeplinit obiectivul. Stoltenberg a numit-o „minimul absolut”.

Stoltenberg se așteaptă ca în acest an cheltuielile Canadei și ale membrilor europeni NATO în aceste scopuri să crească cu 8,3%.

„Au investit suplimentar peste 450 de milioane de dolari de când am convenit asupra primelor noastre angajamente de investiții în apărare în 2014”, a spus secretarul general.

Miniștrii Apărării din NATO au adoptat o orientare de 2% din PIB pentru investițiile în apărare în 2006. În 2014, s-au angajat să aducă cheltuielile militare la acest nivel (cu un an înainte, doar Statele Unite, Marea Britanie, Grecia și Estonia au cheltuit mai mult de 2% pentru apărare).

După izbucnirea ostilităților din Ucraina, țările blocului au promis că vor crește cheltuielile. Cu toate acestea, din datele de pe site-ul blocului reiese că, până la jumătatea anului 2023, doar 11 țări NATO au atins acest obiectiv: Polonia (3,90%), Statele Unite (3,49%), Grecia (3,01%), Estonia (2,73%). ), Lituania (2,54%), Finlanda (2,45%), România (2,44%), Ungaria (2,43%), Letonia (2,27%), Regatul Unit (2, 07%), Slovacia (2,03%). Germania cheltuiește 1,57% din PIB pentru apărare, Canada – 1,38%, Turcia – 1,31%. Luxemburg are cea mai mică rată (0,72%).

Stoltenberg, în mai 2023, într-un interviu pentru Der Spiegel, a numit 2% nu o țintă, ci un „minimum absolut”. „2% nu au fost aleși întâmplător. Toți aliații au convenit asupra anumitor capacități pe care le consideră absolut necesare”, a spus el, menționând că acest lucru este valabil pentru artilerie, tancuri, muniție, logistică, aviație, nave, submarine, comunicații, tot ceea ce este necesar pentru apărarea țărilor membre.

În vara anului 2022, NATO a prezentat un nou concept strategic, în care Rusia este numită „principala amenințare la adresa securității”. În același timp, Stoltenberg a subliniat că alianța nu caută război cu Rusia și nu participă la ostilitățile din Ucraina. Kremlinul nu crede așa. „NATO este acum un participant real la acest conflict, de partea Ucrainei. Și tu însuți știi despre oferta mare de arme, muniție, materiale militare, resurse financiare și așa mai departe ”, a spus Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus.

#cheltuieli #militari #NATO #PIB #Vilnius

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.