La summitul de la Vilnius din 11-12 iulie, țările NATO vor stabili o cifră de 2% din PIB ca sumă minimă de cheltuieli pentru apărare, a anunțat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă. Până la jumătatea anului 2023, 11 membri NATO cheltuiesc mai mult de 2% din PIB pentru apărare. Țări precum Germania, Canada și Turcia nu au îndeplinit obiectivul. Stoltenberg a numit-o „minimul absolut”.

Stoltenberg se așteaptă ca în acest an cheltuielile Canadei și ale membrilor europeni NATO în aceste scopuri să crească cu 8,3%.

„Au investit suplimentar peste 450 de milioane de dolari de când am convenit asupra primelor noastre angajamente de investiții în apărare în 2014”, a spus secretarul general.

Miniștrii Apărării din NATO au adoptat o orientare de 2% din PIB pentru investițiile în apărare în 2006. În 2014, s-au angajat să aducă cheltuielile militare la acest nivel (cu un an înainte, doar Statele Unite, Marea Britanie, Grecia și Estonia au cheltuit mai mult de 2% pentru apărare).

După izbucnirea ostilităților din Ucraina, țările blocului au promis că vor crește cheltuielile. Cu toate acestea, din datele de pe site-ul blocului reiese că, până la jumătatea anului 2023, doar 11 țări NATO au atins acest obiectiv: Polonia (3,90%), Statele Unite (3,49%), Grecia (3,01%), Estonia (2,73%). ), Lituania (2,54%), Finlanda (2,45%), România (2,44%), Ungaria (2,43%), Letonia (2,27%), Regatul Unit (2, 07%), Slovacia (2,03%). Germania cheltuiește 1,57% din PIB pentru apărare, Canada – 1,38%, Turcia – 1,31%. Luxemburg are cea mai mică rată (0,72%).

Stoltenberg, în mai 2023, într-un interviu pentru Der Spiegel, a numit 2% nu o țintă, ci un „minimum absolut”. „2% nu au fost aleși întâmplător. Toți aliații au convenit asupra anumitor capacități pe care le consideră absolut necesare”, a spus el, menționând că acest lucru este valabil pentru artilerie, tancuri, muniție, logistică, aviație, nave, submarine, comunicații, tot ceea ce este necesar pentru apărarea țărilor membre.

În vara anului 2022, NATO a prezentat un nou concept strategic, în care Rusia este numită „principala amenințare la adresa securității”. În același timp, Stoltenberg a subliniat că alianța nu caută război cu Rusia și nu participă la ostilitățile din Ucraina. Kremlinul nu crede așa. „NATO este acum un participant real la acest conflict, de partea Ucrainei. Și tu însuți știi despre oferta mare de arme, muniție, materiale militare, resurse financiare și așa mai departe ”, a spus Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus.

#cheltuieli #militari #NATO #PIB #Vilnius

Tractoarele și utilajele agricole vor putea fi puse pe piață, înmatriculate sau date în exploatare doar după ce vor fi omologate și vor avea certificat de conformitate. Guvernul a aprobat miercuri, 26 august, proiectul de lege care stabilește reguli noi pentru omologarea și supravegherea pieței vehiculelor agricole și forestiere.

Noile reguli se vor aplica tractoarelor, remorcilor, echipamentelor interschimbabile și componentelor acestora. Certificatul de conformitate va confirma că utilajele respectă cerințele tehnice privind siguranța în funcționare, securitatea la locul de muncă și protecția mediului.

Pentru fermieri, asta înseamnă că utilajele care ajung pe piață trebuie să corespundă unor cerințe clare de siguranță și funcționare.

În același timp, nu toate utilajele vor trebui verificate din nou în Republica Moldova. Dacă un tractor, o remorcă sau o componentă are deja o omologare acordată în baza regulamentelor CEE-ONU la care țara noastră este parte, aceasta va fi recunoscută, împreună cu marca de omologare, fără repetarea procedurii.

Nici încercările efectuate anterior după codurile standard OCDE nu vor trebui repetate. Raportul de încercare va putea fi folosit la baza omologării în Republica Moldova.

Astfel, omologarea în țara noastră va fi necesară în special pentru vehiculele produse în Republica Moldova și pentru cele importate din state care nu aplică aceste reglementări internaționale.

Pentru aplicarea noilor reguli, Guvernul urmează să desemneze autoritatea responsabilă de omologare și autoritatea care va supraveghea piața.

Potrivit autorităților, noile prevederi vor permite un control mai eficient al utilajelor agricole și forestiere comercializate în Republica Moldova. Scopul este ca pe piață să ajungă doar produse conforme, care respectă cerințele privind siguranța, protecția utilizatorilor și a mediului.