Compania Națională de Asigurări Medicale (CNAM) refuză să plătească serviciile medicale pentru populație, deși are în sold 1 mld 351 mln lei. Declarația a fost făcută de echipa partidului Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB.

„80% din populația RM este beneficiară a serviciilor obligatorii de sănătate. În același timp 36,6% dintre cetățeni pun bani din buzunarul lor pentru ca să-și asigure serviciile medicale de primă necesitate de care au nevoie. Această discrepanță vorbește despre faptul că sistemul nu funcționează, iar o dovadă elocventă ține și de raportul Curții de Conturi care a examinat felul în care au fost utilizate fondurile CNAM-ului”, a menționat președintele CUB, Igor Munteanu.

Totodată, potrivit vicepreședintelui CUB, Rodica Gramma, având un sold de 1 mld 351 mln lei, CNAM refuză să achite suma de 151.9 mln lei pentru serviciile prestate peste program de instituțiile medicale.

„Adică, oamenii au avut nevoie de asistență medicală, au fost prestate servicii necesare pacienților asigurați, însă CNAM refuză să le achite, motivând că aceste servicii depășesc planul negociat la începutul anului. Se invocă faptul că instituțiile medicale ar fi trebuit să refuze pacienții bolnavi din motiv că au împlinit deja planul impus de CNAM. Are dreptul CNAM să nu achite pentru serviciile prestate pacienților asigurați? Ale cui interese le apără CNAM”, a subliniat Rodica Gramma.

De asemenea, experta în sănătate publică a comunicat că pentru anul 2022 CNAM nu a executat 819.1 mln lei din suma planificată și aprobată prin lege.

„Mijloace financiare în sumă de 608.1 mln lei erau planificate pentru asistența medicală spitalicească. Aceste mijloace bănești nu au fost transferate instituțiilor medicale conform contractelor și au rămas, până la urmă, în buzunarul CNAM. Tot în anul 2022, la CNAM au rămas în sold 8.1 mln lei la capitolul Servicii medicale paliative. În același timp, unuia dintre cei mai importanți prestatori de servicii paliative din țară, Hospice Angelus Moldova, nu au fost plătite circa 8 mln lei, prin aceasta condamnând acest prestator la faliment… Pe parcursul activității sale CNAM a mai avut solduri neutilizate. În anul 2020 economiile au fost de 137.1 mln lei, ajungând la sold cumulativ de 686.7 mln lei, însă, pentru anul 2022, soldul de 676.2 mln lei s-a egalat cu cel adunat în peste 10 ani”, se menționează în comunicatul CUB.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ex-directorul Spitalului Clinic Republican, Anatol Ciubotaru, a punctat asupra faptului că CNAM, prin monopolul care îl deține și de faptul că asigură peste 95% din bugetele instituțiilor medicale, își permite să aplice tarife mai mici decât cele aprobate de Ministerul Sănătății.

„CNAM dictează tarife după propriile estimări, ignorând legislația și impunând instituțiilor medicale contracte după propriul plac. CNAM-ul este autoritatea care dirijează cu mijloacele financiare pe care le acumulează de la pacienți și angajator. Aceasta nu ar trebui să fie instituția care dictează politicile de sănătate”, a menționat medicul.

În final, CUB solicită o investigație independentă care ar stabili nevoile reale de servicii de sănătate a populației și capacitățile instituțiilor medicale de prestare a serviciilor de sănătate necesare; ar constata abuzurile admise de către CNAM în defavoarea intereselor pacienților țării.

#bani #buget #CNAM #CUB

Președinta Maia Sandu susține logica Guvernului de a introduce, după sezonul rece, taxarea diferențiată a consumului de energie electrică și gaze naturale, argumentând că facilitățile fiscale generalizate ajung inclusiv la persoanele care își permit să achite integral costurile. Declarația a fost făcută după ședința Consiliului Suprem de Securitate, fiind întrebată dacă autoritățile ar trebui să amâne aplicarea noilor reguli fiscale cu privire la introducerea TVA la energie și majorarea TVa-ului la gaz, în contextul prețurilor ridicate la energie, transmite bani.md.

„Guvernul a explicat logica acestor decizii. Sunt oameni care își permit să plătească aceste prețuri și atunci când venim cu o excepție, atunci când avem o reducere de impozit sau eliminăm cu totul acest TVA, atunci nu ajutăm oamenii care au nevoie, dar oferim acest beneficiu și celor care nu au nevoie și care își pot permite să plătească un preț deplin”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit politicii fiscale aprobate de Guvern pentru 2027, de la 1 aprilie urmează să fie menținută scutirea de TVA pentru primii 100 kWh de energie electrică consumați lunar, în timp ce consumul care depășește plafonul va fi taxat.

Pentru gazele naturale va fi aplicată cota redusă de 8% pentru primii 150 de metri cubi consumați lunar, iar volumul care depășește plafonul va fi taxat la cota standard. Măsurile sunt programate după încheierea sezonului de încălzire.

Întrebată dacă plafoanele de 100 kWh și 150 de metri cubi ar trebui revizuite, șefa statului a spus că acestea au la bază calcule privind consumul gospodăriilor și posibilitățile financiare ale statului.

„Există niște calcule în spatele acestor plafoane. […] Am încredere că aceste cifre au în spate niște calcule foarte bune și pornesc de la resursele statului”, a spus Maia Sandu.

Președinta a legat totodată plata impozitelor de capacitatea statului de a finanța serviciile publice și investițiile.

„Într-o lume ideală, ne-am dori să nu trebuiască să plătim impozite, în general. Dar dacă nu plătim impozite, nu are cine să ne construiască școlile, grădinițele, drumurile. […] Trebuie să plătim impozite și după aceea putem să cerem de la stat să facă inclusiv apărarea antiaeriană”, a declarat Sandu.

Șefa statului a precizat că aplicarea noilor măsuri este prevăzută după actualul sezon de încălzire, iar situația de pe piața energetică urmează să fie evaluată până atunci. Guvernul a justificat anterior taxarea diferențiată prin dorința de a păstra facilitățile pentru consumul de bază, evitând în același timp subvenționarea fiscală nelimitată a consumatorilor cu un consum mai mare.