Indicele național al prețurilor de consum (NCPI) este o măsură a inflației naționale. Acesta diferă de IAPC prin singurul fapt că are o pondere diferită. Într-adevăr, ponderarea IPCN se bazează pe cheltuielile de consum final ale rezidenților de pe teritoriul național, în timp ce IAPC ia în considerare cheltuielile atât ale rezidenților, cât și ale nerezidenților.

Ce au făcut autoritățile luxemburgheze ca să oprească scumpirile

Anul trecut, inflația în Luxemburg urcase la peste 9%. La luxemburghezi operează însă o lege a indexării automate a salariilor (public și privat) și pensiilor în funcție de rata inflației, intenția Guvernului fiind de a menține puterea de cumpărare a populației.

Introdusă pentru prima dată pentru unele categorii de muncitori în anii 1920, alegea a fost treptat extinsă la mai multe categorii de salariați iar aplicarea ei a devenit universală în 1975. De atunci, sistemul a rămas în vigoare și a devenit o piatră de temelie a pieței muncii. Sisteme similare erau în vigoare în multe țări europene, în special în anii 1980, dar de atunci au fost fie eliminate, fie reformate.

Indexarea automată se aplică salariilor și salariilor atât în sectorul privat, cât și în cel public, cu excepția lucrătorilor detașați în Luxemburg. Multe prestații sociale sunt indexate automat în funcție de inflație și ele, în special prestațiile familiale (allocations familiales).

Asemenea indexări au fost aplicate în mod consecvent în perioadele de incertitudine sau de încetiniri economice

Înainte de 2005 tranșele erau plătite în luna imediat următoare celei în care inflația a depășit pragul stabilit.

De asemenea, structura coșului de consum e diferită la luxemburghezi. Ponderea alocată consumului de produse alimentare este de 3 ori mai mică decât în România iar la carne ponderea e chiar de 4 ori mai mică.

E drept, ei calculează cu cât s-au scumpit pneurile de la mașină sau parcările urbane, florile ori articolele destinate animalelor de companie.

Alți factori care au contribuit la reducerea inflației în Luxemburg

Scăderea temporară a cotei TVA: în septembrie 2022, guvernul luxemburghez a implementat măsuri temporare pentru combaterea inflației, inclusiv o scădere a cotelor taxei pe valoarea adăugată (TVA) la bunuri și servicii. Această măsură a avut drept scop atenuarea presiunilor asupra prețurilor și sprijinirea cheltuielilor consumatorilor.

Factori precum productivitatea ridicată a muncii, oferta de muncă și creșterea economică pot contribui la menținerea unor rate mai scăzute ale inflației.

Fundamentele economice puternice ale țării și politicile fiscale prudente pot contribui la menținerea unor niveluri mai scăzute ale inflației.

În octombrie 2022, guvernatorul Banque centrale du Luxembourg a ieșit la radio într-un interviu și a anunțat că vor fi aplicate creșteri ale ratei dobânzii pentru a reduce creditarea și a combate inflația.

În iunie 2023, indicele național al prețurilor de consum, calculat de STATEC, a crescut cu 0,3% față de luna precedentă. STATEC a atribuit această creștere prețurilor produselor petroliere și creșterii prețurilor anumitor servicii legate de călătorii. Prețurile excluzând produsele petroliere au crescut cu 0,2%.

La pompă, șoferii au fost nevoiți să plătească cu 1,8% mai mult pentru un rezervor plin de benzină și cu 2,7% mai mult pentru un rezervor plin de motorină.

Pe lângă produsele petroliere, serviciile legate de călătorii au alimentat inflația în iunie 2023. Odată cu începerea sezonului estival și apropierea vacanțelor școlare, prețurile pentru pachetele de servicii și biletele de avion au crescut cu 7,7%.

Prețurile alimentelor și-au continuat tendința de creștere începută în octombrie 2021 și au crescut cu încă 0,2% pe parcursul unei luni. Peștele proaspăt (+3,2%), uleiul de măsline (+4,1%) și cartofii (+1,8%) au înregistrat cele mai mari creșteri lunare în Luxemburg, potrivit datelor Statisticii lor. Prețurile legumelor proaspete sunt în scădere, mai spune oficiul lor de statistică.

Plantele și florile s-au ieftinit cu 3,7%), îmbrăcămintea bărbătească cu 0,4%, iar în domeniul serviciilor creșele și camerele de hotel au cunoscut ieftiniri.

Topul european al inflației (calculat pe baza IAPC)

#economie #inflatie #Luxemburg #UE

Republica Moldova va începe să importe gaze naturale extrase din zăcământul Neptun Deep, situat în sectorul românesc al Mării Negre din toamna anului 2027, a declarat premierul Vasile Tofan, care susține că autoritățile de la Chișinău au reușit să asigure un volum important de gaze din acest proiect strategic, mizând pe costuri de transport mai mici și pe reducerea dependenței de piețele îndepărtate.

Potrivit șefului Executivului, intrarea în exploatare a zăcământului Neptun Deep va schimba piața regională a gazelor naturale, iar România urmează să-și dubleze producția anuală.

„România produce circa 8 miliarde de metri cubi de gaz pe an. Acum, cu intrarea în exploatare a Neptun Deep, acest volum se va dubla. România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Europa și sunt bucuros că noi am reușit să alocăm un volum important pentru consumul nostru în termeni de gaz care va fi adus din Neptun Deep, pentru beneficiul consumatorilor noștri”, a declarat Vasile Tofan.

Premierul a explicat că apropierea geografică a zăcământului de Republica Moldova reprezintă un avantaj economic, deoarece gazele vor putea fi transportate pe distanțe mai mici decât în cazul unor surse îndepărtate de aprovizionare.

„Este gaz care este mai aproape de țara noastră, ceea ce înseamnă că cheltuielile de transport sunt mai mici și este un parteneriat care este avantajos atât pentru furnizorul din România, cât și pentru cetățenii din Republica Moldova”, a precizat șeful Guvernului.

Potrivit lui Tofan, exploatarea comercială a zăcământului este planificată pentru anul viitor, iar Chișinăul intenționează să înceapă importurile odată cu noul an gazier.

„Intrarea în exploatare a acestui proiect este planificată, din ultimele informații pe care le avem, pentru vara viitoare. Începând cu toamna viitoare, când intrăm în anul gazier, vom începe să aducem gaz românesc din Marea Neagră”, a anunțat premierul.

Proiectul Neptun Deep este dezvoltat de companiile OMV Petrom și Romgaz, care dețin fiecare câte 50% din participație. Investițiile totale sunt estimate la aproximativ 4 miliarde de euro, iar rezervele recuperabile de gaze naturale sunt evaluate la circa 100 de miliarde de metri cubi.

Conform calendarului actualizat al dezvoltatorilor, prezentat la 28 septembrie 2026, primele gaze ar urma să intre în sistemul național de transport al României în prima jumătate a anului 2027. Producția va crește treptat și ar urma să atingă un nivel analizat de aproximativ 8 miliarde de metri cubi până la sfârșitul trimestrului III din 2027.