„Grupul Wagner nu există legal”, declară liderul rus, Vladimir Putin. În același timp, el nu neagă că paramilitarii sunt antrenați în războiul din Ucraina, menționând că este necesară legalizarea acestui tip de trupe, dar chestiunea ține de responsabilitatea Dumei de Stat.

Președintele rus a vorbit pentru prima dată public despre întrevederea cu membrii Wagner la Kremlin. El a relatat, într-o discuție cu jurnaliștii Komersant, că le-a promis să își poată exercita în continuare serviciul militar și să aibă opțiuni de angajare.

Președintele consideră că în situația din jurul PMC „Wagner” totul este „foarte simplu și evident pentru societatea rusă”. „Luptătorii obișnuiți

„Se puteau aduna cu toții într-un singur loc și să continue să exercite serviciul. Nimic nu s-ar fi schimbat pentru ei. Ar fi fost conduși de aceeași persoană, era adevăratul lor comandant în tot acest timp. Mulți au dat din cap când am spus asta. Fondatorul Wagner, stătea în față și nu a văzut asta. „Băieții nu sunt de acord cu o astfel de decizie”, a spus după ce a ascultat”, citează TASS declarația liderului rus.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La începutul acestei săptămâni, secretarul de stat al Kremlinului confirma o întrevedere Putin-Prigojin la Kremlin. „Întâlnirea a durat aproximativ 3 ore. Au participat și comandanții detașamentelor Wagner. Președintele a evaluat ce s-a întâmplat și a oferit paramilitarilor opțiuni de angajare”, afirma Dmitri Peslov.

Pe 23-24 iunie, paramilitarii Wagner au părăsit punctele de dislocare din Ucraina și au pornit spre Moscova. Ulterior, administrația Lukașenko anunța că liderul de la Minsk a discutat cu Prigojin, iar drept urmare, rebeliunea s-a încheiat.

Public, Prigojin anunța că Wagner a făcut cale întoarsă, deoarece nu voia vărsare de sânge.

#dezvaluire #discutie #Kremlin #Prigojin #Putin

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.