Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

VIDEO Recolta de grâu – de cinci ori mai mare. Ce-i nemulțumește, însă, pe fermierii din nordul țării

18 Iul. 2023, 10:57
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
18 Iul. 2023, 10:57 // Societate //  Realitatea.md

Roadă de grâu de cinci ori mai mare comparativ cu anul trecut, care a fost unul foarte secetos. Pare o veste bună, doar că prețul la cereale nu îi bucură pe fermieri. Un kilogram de grâu va fi vândut cu doar 2,50 bani, prea puțin pentru a acoperi măcar investițiile, potrivit nordnews.

Alexandru Oală are în gestiunea sa 1000 de hectare de teren agricol, 350 dintre care au fost semănate cu grâu. Anul trecut, fermierul a strâns 1,2 – 1,5 tone de boabe la hectar. În schimb, un kilogram de grâu era vândut cu 5,80 bani.

„Soiul „Blagodarca” ne aduce o recoltă de vreo  6,3 tone la hectar.  Spicul este foarte frumos. În fiecare spic avem vreo 60-70 de boabe. Boabele sunt foarte calitative. Am făcut analizele. Conțin 1,27 gluten și proteine -13,2„, a spus Alexandru Oală, fermier din raionul Fălești.

La lucrările de recoltare a grâului sunt antrenate mai multe persoane cu o combină și trei tractoare.

„Începem la ora 6.30 dimineața și muncim până la 12 noaptea. Avem aparat de aer condiționat, nu pătrunde praful în cabină, se lucrează bine. Pe zi prelucrăm câte 35-38 de hectare.”

Iar din cauza vremii toride, o atenție sporită se acordă pericolului de incendii.

„Eu sunt cu cisterna cu apă în caz de incendiu. Merg din urma combainei în caz că se aprinde ceva, că cineva fumează. Monitorizez situația”.

Fermierul spune că va strânge 6,5 tone de grâu la hectar, doar că va fi nevoit să-și vândă cerealele la un preț de doar 2,5 lei per kilogram. Acest preț nu îi va acoperi nici cheltuielile, în condițiile în care investițiile sale la un hectar se cifrează la 17 mii de lei.

Reprezentanții Ministerului Agriculturii susțin că nu pot reglementa prețurile pe piața internă. Totodată, din peste 17 mii de cereri de subvenții au rămas să fie acordate doar 2 mii, în valoare de 90 de milioane de lei.

„Prin politica noastră de subvenționare noi orientăm producătorii agricoli să nu se oprească la creșterea cerealelor. Aici noi nu vom concura niciodată cu ucrainenii sau românii. Noi trebuie să valorificăm producția de cereale ca materie primă pentru alte sub sectoare sau sectoare de bază. Vrem să aducem bursa de cereale din România în R. Moldova. Asta ar însemna că producătorul agricol din R. Moldova, făcând o prognoză că va avea un anumit volum de producție, deja poate să identifice pe bursă un partener și să comercializeze preventiv toată cantitatea la un preț prestabilit”, a menționat Vasile Șarban, secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.

Este curios faptul că inițial, în toamna anului 2022 au fost semănate 307 mii hectare de grâu, cu o recoltă de 1,2 milioane tone de boabe, însă, la solicitarea subvențiilor, suprafața culturilor a crescut la 352 de mii hectare, cu o recoltă de 1,4 milioane de tone de grâu.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.