Roadă de grâu de cinci ori mai mare comparativ cu anul trecut, care a fost unul foarte secetos. Pare o veste bună, doar că prețul la cereale nu îi bucură pe fermieri. Un kilogram de grâu va fi vândut cu doar 2,50 bani, prea puțin pentru a acoperi măcar investițiile, potrivit nordnews.

Alexandru Oală are în gestiunea sa 1000 de hectare de teren agricol, 350 dintre care au fost semănate cu grâu. Anul trecut, fermierul a strâns 1,2 – 1,5 tone de boabe la hectar. În schimb, un kilogram de grâu era vândut cu 5,80 bani.

„Soiul „Blagodarca” ne aduce o recoltă de vreo 6,3 tone la hectar. Spicul este foarte frumos. În fiecare spic avem vreo 60-70 de boabe. Boabele sunt foarte calitative. Am făcut analizele. Conțin 1,27 gluten și proteine -13,2„, a spus Alexandru Oală, fermier din raionul Fălești.

La lucrările de recoltare a grâului sunt antrenate mai multe persoane cu o combină și trei tractoare.

„Începem la ora 6.30 dimineața și muncim până la 12 noaptea. Avem aparat de aer condiționat, nu pătrunde praful în cabină, se lucrează bine. Pe zi prelucrăm câte 35-38 de hectare.”

Iar din cauza vremii toride, o atenție sporită se acordă pericolului de incendii.

„Eu sunt cu cisterna cu apă în caz de incendiu. Merg din urma combainei în caz că se aprinde ceva, că cineva fumează. Monitorizez situația”.

Fermierul spune că va strânge 6,5 tone de grâu la hectar, doar că va fi nevoit să-și vândă cerealele la un preț de doar 2,5 lei per kilogram. Acest preț nu îi va acoperi nici cheltuielile, în condițiile în care investițiile sale la un hectar se cifrează la 17 mii de lei.

Reprezentanții Ministerului Agriculturii susțin că nu pot reglementa prețurile pe piața internă. Totodată, din peste 17 mii de cereri de subvenții au rămas să fie acordate doar 2 mii, în valoare de 90 de milioane de lei.

„Prin politica noastră de subvenționare noi orientăm producătorii agricoli să nu se oprească la creșterea cerealelor. Aici noi nu vom concura niciodată cu ucrainenii sau românii. Noi trebuie să valorificăm producția de cereale ca materie primă pentru alte sub sectoare sau sectoare de bază. Vrem să aducem bursa de cereale din România în R. Moldova. Asta ar însemna că producătorul agricol din R. Moldova, făcând o prognoză că va avea un anumit volum de producție, deja poate să identifice pe bursă un partener și să comercializeze preventiv toată cantitatea la un preț prestabilit”, a menționat Vasile Șarban, secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.

Este curios faptul că inițial, în toamna anului 2022 au fost semănate 307 mii hectare de grâu, cu o recoltă de 1,2 milioane tone de boabe, însă, la solicitarea subvențiilor, suprafața culturilor a crescut la 352 de mii hectare, cu o recoltă de 1,4 milioane de tone de grâu.

#fermieri #grau #recolta

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.