Domnica Manole, în prezent judecătoare la Curtea Constituțională (CC), a obținut o victorie la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Potrivit deciziei publicate astăzi, 18 iulie, magistrații au constatat că autoritățile de la Chișinău i-au încălcat Domnicăi Manole dreptul la libera exprimare atunci când au demis-o din funcția de judecător al Curții de Apel.

În rezultat, statul urmează să îi achite Domnicăi Manole 9 500 de euro drept despăgubiri, 4 500 de euro – repararea prejudiciului moral, iar alte 5 000 de euro – cheltuieli de judecată.

Amintim că în 2016, Domnica Manole, judecătoare la Curtea de Apel, a anulat hotărârea CEC privind organizarea unui referendum propus de Platforma „DA” şi obliga instituţia să iniţieze referendumul. Ulterior, decizia semnată de Manole a fost atacată la CSJ de membrii CEC. Membrii CEC s-au adresat și la CSM și PG. Procurorul general de atunci, Eduard Harunjen a cerut acordul CSM pentru a investiga acţiunile judecătoarei.

În 2017, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a hotărât că Domnica Manole nu este compatibilă cu statutul de judecător, după ce plenul a examinat avizul consultativ suplimentar al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), în care s-a insistat pe „prezența factorilor de risc în activitatea magistratei”. În data de 21 iulie 2017, președintele Igor Dodon a semnat decretul prin care Manole a fost eliberată din funcție.

Manole a contestat decizia la CSJ, iar potrivit anticoruptie.md, după mai multe amânări, magistrații CSJ au respins, în noiembrie 2018, cererea Domnicăi Manole de a fi repusă în funcția de judecătoare.

Adițional, Domnica Manole ar urma să încaseze 800.000 de lei în dosarul referendumului. Funcționara a fost acuzată ca a pronunțat o decizie ilegală în anul 2017. Pe 13 iunie 2023, Curtea de Apel a menținut hotărârea primei instanțe, care îi acordase câștig de cauză Domnicăi Manole, pentru a i se plăti prejudiciul moral.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astfel, Curtea de Apel menține decizia Judecătoriei Chișinău prin care se încasează din contul bugetului de Stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul reclamantei Domnica Manole, suma de 800.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, cauzat de acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și procuraturii, ca urmare a tragerii ilegale la răspundere penală.

Dosarul Sandulache se repetă?! Domnica Manole ar putea ridica de la stat 800.000 de lei

#CEDO #Domnica Manole #Moldova #victorie

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.