Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a clasat marți, 18 iulie curent, cazul privind încălcările drepturilor omului în Ucraina. Procesul a fost trimis de autoritățile ruse în iulie 2021, dar interacțiunea asupra acestuia dintre Moscova și Strasbourg a fost întreruptă la scurt timp după începerea „operațiunii militare speciale” (a se citi: război). Strasbourg susține că Rusia a refuzat inițial să traducă documentele prezentate instanței, iar apoi a încetat complet să răspundă solicitărilor.

În proces, partea rusă a acuzat Ucraina de moartea locuitorilor din Donbass, răpiri, interzicerea predării în limba rusă, asasinarea jurnaliştilor, persecutarea opoziţiei, întreruperea alimentării cu apă în Crimeea şi implicarea în moartea Boeing-ul malaezian în 2014.

Comunicarea CtEDO indică faptul că în aprilie 2022 guvernul rus a depus 2.000 de documente la instanță în sprijinul argumentelor sale. Toate erau în rusă, iar CtEDO a cerut o traducere de la Moscova. Nu a primit răspuns din partea Rusiei. În noiembrie, instanța a întrebat dacă Moscova va continua să insiste asupra examinării acestui caz, dar nici aici nu a primit vreun răspuns.

Pe baza faptului că discuția a ajuns într-un impas, CtEDO a adoptat o decizie de încetare a examinării cererii ruse. În plus, CtEDO a remarcat că continuă să ia în considerare peste 8.500 de plângeri individuale cu privire la evenimentele din diferite părți ale Ucrainei de Est, precum și din Crimeea și Sevastopol.

În martie anul trecut, Rusia a anunțat că se va retrage din Consiliul Europei. În același timp, CtEDO a anunțat că de la mijlocul lunii septembrie Moscova va înceta să mai fie parte la Convenția privind drepturile omului. În același timp, țara s-a retras de sub jurisdicția CtEDO.

#CEDO #CtEDO #drepturile omului #Rusia #Ucraina

Consiliul Constituțional al Franței a blocat planul de interzicere a accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani, una dintre politicile emblematice ale președintelui Emmanuel Macron. Instanța a considerat că măsura aduce o atingere disproporționată libertății de exprimare și comunicare. Consiliul Constituțional și-a motivat decizia inclusiv prin implicațiile pe care interdicția le-ar avea asupra verificării vârstei tuturor utilizatorilor, potrivit Reuters, transmite Digi24.

„Prin interzicerea accesului minorilor sub 15 ani la anumite servicii online, legea impune în mod inerent fiecărei persoane, chiar și unui adult, să își dovedească vârsta înainte de a le accesa”, a arătat Consiliul Constituțional în decizia sa.

Instanța a constatat însă că legea nu stabilește suficient de clar în ce condiții și în ce limite ar trebui făcută această verificare.

„Prin faptul că nu a precizat condițiile și limitele în care trebuie furnizată o astfel de dovadă, legiuitorul nu a stabilit garanțiile juridice necesare pentru a asigura respectarea acestor cerințe”, se arată în decizie.

Parlamentarii francezi aprobaseră interdicția accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani, Franța urmând să devină prima țară din Europa care adoptă o astfel de măsură după Australia. Australia a introdus în decembrie prima interdicție de acest tip din lume, blocând accesul persoanelor sub 16 ani la platforme precum Facebook, TikTok și YouTube.

În urma deciziei Consiliului Constituțional, Macron i-a cerut premierului Sébastien Lecornu să refacă legislația astfel încât noul text să țină cont de obiecțiile formulate de instanță, a transmis Palatul Élysée. Președinția franceză a precizat că Macron este hotărât ca reforma să intre în vigoare înainte de primăvara anului 2027, când în Franța vor avea loc alegeri prezidențiale. Macron, aflat la al doilea mandat, nu poate candida pentru un al treilea mandat consecutiv.