Domnica Manole, în prezent judecătoare la Curtea Constituțională (CC), a obținut o victorie la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Potrivit deciziei publicate astăzi, 18 iulie, magistrații au constatat că autoritățile de la Chișinău i-au încălcat Domnicăi Manole dreptul la libera exprimare atunci când au demis-o din funcția de judecător al Curții de Apel.

În rezultat, statul urmează să îi achite Domnicăi Manole 9 500 de euro drept despăgubiri, 4 500 de euro – repararea prejudiciului moral, iar alte 5 000 de euro – cheltuieli de judecată.

Amintim că în 2016, Domnica Manole, judecătoare la Curtea de Apel, a anulat hotărârea CEC privind organizarea unui referendum propus de Platforma „DA” şi obliga instituţia să iniţieze referendumul. Ulterior, decizia semnată de Manole a fost atacată la CSJ de membrii CEC. Membrii CEC s-au adresat și la CSM și PG. Procurorul general de atunci, Eduard Harunjen a cerut acordul CSM pentru a investiga acţiunile judecătoarei.

În 2017, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a hotărât că Domnica Manole nu este compatibilă cu statutul de judecător, după ce plenul a examinat avizul consultativ suplimentar al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), în care s-a insistat pe „prezența factorilor de risc în activitatea magistratei”. În data de 21 iulie 2017, președintele Igor Dodon a semnat decretul prin care Manole a fost eliberată din funcție.

Manole a contestat decizia la CSJ, iar potrivit anticoruptie.md, după mai multe amânări, magistrații CSJ au respins, în noiembrie 2018, cererea Domnicăi Manole de a fi repusă în funcția de judecătoare.

Adițional, Domnica Manole ar urma să încaseze 800.000 de lei în dosarul referendumului. Funcționara a fost acuzată ca a pronunțat o decizie ilegală în anul 2017. Pe 13 iunie 2023, Curtea de Apel a menținut hotărârea primei instanțe, care îi acordase câștig de cauză Domnicăi Manole, pentru a i se plăti prejudiciul moral.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astfel, Curtea de Apel menține decizia Judecătoriei Chișinău prin care se încasează din contul bugetului de Stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul reclamantei Domnica Manole, suma de 800.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, cauzat de acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și procuraturii, ca urmare a tragerii ilegale la răspundere penală.

Dosarul Sandulache se repetă?! Domnica Manole ar putea ridica de la stat 800.000 de lei

#CEDO #Domnica Manole #Moldova #victorie

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.