Mii de protestatari au mărșăluit pe 18 iulie către complexul guvernamental din estul orașului, unde de la începutul anului au avut loc cele mai mari mitinguri ale țării împotriva reformei judiciare.

La o demonstrație de protest împotriva reformei judiciare, promovată de guvernul israelian condus de Benjamin Netanyahu, au participat zeci de mii de oameni marți seara la Tel Aviv. În timpul acțiunii, au avut loc ciocniri între forțele de securitate și protestatari. Poliția călare a fost implicată în respingerea manifestanților, oamenii legii au folosit tunuri cu apă, relatează un corespondent TASS.

Marți, mii de protestatari au mers în complexul guvernamental din estul Tel Avivului, unde au avut loc cele mai mari proteste ale țării împotriva reformei judiciare de la începutul anului. Manifestanții au dat foc la produse pirotehnice, au scandat lozinci antiguvernamentale și au cerut retragerea controversatului proiect de reformă. Ei au încercat să coboare de pe pasajul superior și să blocheze autostrada Ayalon.

O demonstrație care a avut loc marți seară la Tel Aviv în cadrul „zilei de protest general” anunțată de opoziție marți. Acțiuni de protest de amplori diferite au avut loc încă de dimineață în toată țara. La sfârșitul demonstrației de seară de la Tel Aviv, un grup de protestatari intenționează să înceapă un marș spre Ierusalim, ei plănuiesc să finalizeze marșul în patru zile, mergând până la clădirea Knessetului (parlamentul țării).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Actualul guvern, condus de Netanyahu, a fost format la sfârșitul anului 2022, iar în ianuarie 2023 a prezentat un proiect de reformă a sistemului judiciar, care ar limita competențele Curții Supreme și ar acorda puterii executive dreptul de a controla selecția judecătorilor. Acest plan a stârnit imediat proteste acerbe din partea opoziției, potrivit cărora reforma sub această formă ar submina fundamentele democrației. Protestele nu s-au oprit de 28 de săptămâni.

Săptămâna trecută, Knessetul a adoptat în primă lectură prima dintre legile referitoare la reforma judiciară. Această lege limitează capacitatea Curții Supreme de a controla deciziile executive. Luni seară, Netanyahu l-a informat pe președintele american Joe Biden într-o conversație telefonică despre o lege de reformă judiciară care va fi adoptată săptămâna viitoare în Parlament, a anunțat biroul primului ministru în aceeași zi. În plus, șeful guvernului israelian i-a spus proprietarului Casei Albe despre intenția sa în timpul pauzei parlamentare de vară de a încerca să ajungă la un consens public larg cu privire la restul procesului de reformă judiciară, a adăugat biroul premierului.

#protestatari #Tel Aviv

Armata iraniană oferă o recompensă de aproape 30.000 de dolari pentru fiecare soldat american ucis sau capturat, relatează portalul de ştiri Avash, citat, duminică, de dpa și Agerpres. Potrivit relatării, femeile care capturează sau ucid soldaţi americani vor primi dublul sumei, scrie antena3.ro.

Recompensa ar fi oferită de Amir Hatami, comandantul şef al armatei iraniene.

În ultimele săptămâni, ambele părţi au încălcat în mod repetat un acord-cadru din 17 iunie, care prevedea încetarea definitivă a războiului pe toate fronturile.

Iranul nu a decis încă dacă va relua negocierile cu SUA după expirarea unui armistiţiu de 60 de zile, a spus ministrul de externe iranian, Abbas Araghchi. El a acuzat Statele Unite că au încălcat acordul prin reluarea ostilităţilor.

În declarații pentru agenția de știri ISNA, Araghchi a declarat că, pentru că Statele Unite au încălcat un memorandum de înţelegere convenit în urmă cu aproximativ două luni şi au reluat luptele, nu a existat niciun armistiţiu care să poată fi prelungit în prezent.

Pakistanul şi Qatarul, mediatorii conflictului, rămân în contact cu Iranul, a confirmat șeful diplomației iraniene, dar a precizat că această comunicare nu înseamnă că au loc negocieri active.

Acordul SUA-Iran nu a durat mult

Reprezentanţi ai SUA şi Iranului au convenit asupra unui acord-cadru la mijlocul lunii iunie.

Înțelegerea avea scopul de a asigura o perioadă de negocieri de 60 de zile, redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz şi asigurarea premiselor pentru o soluţionare durabilă a conflictului.

Cu toate acestea, luptele au continuat în timpul acordului, ambele părţi lansând atacuri puternice.

După bombardamente asupra unor nave în Strâmtoarea Ormuz atribuite Iranului, armata americană a reluat, de asemenea, blocada porturilor iraniene, în efortul de a împiedica regimul să obţină venituri din exporturile de petrol.