Nu se știe dacă acele acuze care îi sunt aduse lui Andrei Spînu au vreun probatoriu serios, fiindcă nu există din acest punct de vedere nimic, nu a fost nicio anchetă. Declarația a fost făcută de către analistul politic Anatol Țăranu, la emisiunea Punctul pe AZi, conform tvrmoldova.md.

„Atunci când au fost anunțate remanierile și când a început în spațiul public să se discute cine ar putea să fie candidații pentru a suplini posturile și atunci când m-au întrebat despre probabilitatea că la minister se va întoarce Andrei Spînu, eu am spus că este foarte puțin probabil. Ce ar fi făcut eu în acest caz ca să nu prejudiciez interesele partidului, nu poți să-l întorci la minister pe un om care are probleme de imagini. În condițiile când ratingul partidului scade. E o întrebare la care nu este un răspuns cert și acest răspuns nu există, noi suntem nevoiți să speculăm la această temă din simplu motiv că Partidul PAS care este un partid anunțat pro-european, din punct de vedere al comunicării publice este un partid închis. Ceea ce se întâmplă în interiorul PAS-lui nimeni nu cunoaște, nu există discuție publică. Acest ermetism informațional îi face un serviciu prost PAS-lui.A fost o declarației a prim-ministrului Natalia Gavrilița că Andrei Spînu a semnat la Moscova acordul acela cu gaze, scandalos, neavând împuternicirile Guvernului, e un scandal enorm care a trecut cumva fără nicio consecință”, spune Anatol Țăranu.

Analistul Anatol Țăranu a menționat că în politică contează nu doar rezultatul, ci și care este percepția publică la ceea ce ai făcut, iar percepția publică asupra activității lui Andrei Spînu este una cel puțin problematică.

„Din punctul de vedere a tehnologiei politice, Andrei Spînu nu trebuia să vină, însă a venit. Eu mă gândesc ca a venit contrar voinței Maiei Sandu și contrar voinței lui Dorin Recean. Revenirea lui Spînu este un scandal și luând în considerare toate aceste argumente pe care le-am adus, vorbește de faptul că Spînu este unul din cei mai influenți politicieni din R. Moldova, având în vedere influență politică. Dacă el cu adevărat a fost capabil să se impună să treacă peste voința președintelui și prim-ministru și să înfruntă voința publică negativă față de persoana sa, înseamnă că influența lui politică este enormă și acest lucru nu poate fi neglijat de acei care fac comentariul politic”, a mai adăugat analistul politic Anatol Țăranu.

Cei trei miniştri noi din Guvernul de la Chişinău, propuşi după demisiile de vineri, au depus jurământul în faţa preşedintelui Maia Sandu şi a prim-ministrului Dorin Recean.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dan Perciun a fost numit la Educaţie, Adrian Efros va conduce Ministerul de Interne, iar Andrei Spânu a revenit la Infrastructură şi Dezvoltare Regională.

#acuzatii #Anatol Taranu #Andrei Spinu #PAS

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.