Parlamentul a aprobat astăzi, 20 iulie, în lectura a doua modificarea mai multor acte legislative care fac parte din politica bugetar-fiscală pe anul 2024. Obiectivele politicii bugetar-fiscale stabilite de autorii proiectului rezidă în crearea unui sistem fiscal armonizat, echitabil, eficient și simplu, care să asigure mobilizarea resurselor bugetare necesare pentru finanțarea obiectivelor de dezvoltare sustenabilă. Proiectul a fost susținut de 54 de deputați.

„Proiectul conține instrumente fiscale de atragere și menținere a forței de muncă calificate; revizuirea mecanismelor de calculare și achitare a impozitelor și taxelor în vederea simplificării și clarificării cadrului legislativ, premise pentru descurajarea fenomenului „salariului în plic”, măsuri de îmbunătățire a administrării fiscale etc. Alte măsuri de politică bugetară au menirea de a concretiza situațiile ambigue existente în legislația bugetar-fiscală și a aduce mai multă claritate asupra înțelegerii și aplicării acesteia. De asemenea, proiectul urmărește continuarea procesului de armonizare a legislației naționale cu legislația Uniunii Europene, prioritar, în partea ce ține de TVA și accize”, anunță Legislativul.

Printre măsurile concrete se regăsește extinderea spectrului de stimulente fiscale și revizuirea categoriilor de cheltuieli suportate de către angajator în favoarea angajaților, permise spre deducere în scopuri fiscale. Acest fapt va permite menținerea forței de muncă calificate, atragerea de noi specialiști, diversificarea pachetului social oferit angajaților.

„Proiectul propune extinderea categoriilor de deduceri pentru persoanele fizice la stabilirea obligațiilor aferente impozitului pe venit cu cheltuieli aferente primelor de asigurare facultativă de asistență medicală sau pentru contractarea serviciilor medicale, cheltuieli aferente primei în baza contractului de asigurare de viață. De asemenea, persoanele fizice vor putea deduce plățile la dobânzile aferente creditelor ipotecare, în limita valorii unui salariu mediu pe economie. De asemenea, documentul prevede uniformizarea cotelor impozitului pe venitul persoanelor fizice, reținute pentru veniturile investiționale și financiare, prin stabilirea acestora la 6 %. Măsura dată are drept scop stimularea investirii economiilor acumulate de persoanele fizice, prin intermediul aplicării unui regim unic asupra tuturor veniturilor menționate”, se mai arată în comunicatul Parlamentului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, documentul prevede menținerea regulii de a stabili ratele accizelor pentru o perioadă de 3 ani pentru a asigura realizarea principiului predictibilității pentru mediul de afaceri, dar și pentru a avea o prognoză clară a veniturilor bugetare. Astfel, se preconizează că taxa pe produsele accizabile, inclusiv tutunul, cidrul, unele produse petroliere, va crește cu 7 % anual în următorii trei ani, cu excepția unor categorii de produse, cum ar fi gazul lichefiat, păcura, berea sau alcoolul.

Pentru a respecta angajamentele de armonizare a legislației fiscale și vamale, se modifică regimul fiscal aplicat autoturismelor, prin impozitarea acestora cu TVA pe principii generale, începând din 1 ianuarie 2025, cu micșorarea treptată a cotei de acciză.

#amendamente #parlament #politica bugetar-fiscală

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.