Ce au o vacă, un koala, o cămilă, un diavol tasmanian și, mai nou, o cinteză în comun? Nu au legătură cu scenariul unui nou film din seria „Madagascar” ci sunt poreclele pe care astronomii le-au dat unei clase ciudate de explozii spațiale pe care nu și le pot explica, relatează The New York Times.

„Am denumit aceste lucruri după animale doar de distracție”, a spus Daniel Perley, un astronom de la Universitatea John Moores din Liverpool.

Ultima dintre ele, „Cinteza”, a fost observată pe 10 aprilie din Observatorul Palomar din California. După câteva săptămâni, Perley și colegii lui au confirmat faptul că evenimentul se aseamănă cu celelalte explozii. Un nou „animal” a fost detectat în afara oricărei galaxii pentru prima oară și este cea mai intrigantă descoperire făcută până acum. Dar ce sunt de fapt aceste lucruri? Tehnic, ele se numesc „tranzitorii optice albastre rapide” (LFBOT).

Aceste explozii spațiale sunt mult mai luminoase decât supernovele, care se produc atunci când stelele explodează. Se luminează foarte repede și sunt extrem de fierbinți, ajungând la temperaturi de până la aproape 40.000 de grade Celsius, și emit lumină albastră. În mod normal supernovele se aprind și apoi se sting în săptămâni sau luni de zile”, a spus astronomul Deanne Coppejans de la Universitatea Warwick din Anglia. „Aceste LFBOT se aprind în doar trei sau patru zile și se sting într-o perioadă de timp mult mai rapidă.”

Prima explozie stelară de acest tip a fost descoperită în 2018, numele ei – „Vaca” – provenind de la secvența de litere și numere care i-au fost atribuite în mod automat: AT2018cow. Printre celelalte șase evenimente de acest gen descoperite de atunci se numără ZTF18abvkwla – „Koala” – și AT2022tsd – „Diavolul Tasmanian”. AT2023fhn – „Cinteza” („Finch” în engleză) – este ultima care a fost descoperită.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ceea ce este nou la Cinteză este că se găsește în afara oricărei galaxii, aparent explodând în spațiul intergalactic în apropiere de două galaxii aflate la 3 miliarde de ani-lumină distanță de a noastră. „Este de vreo trei sau patru ori mai depărtată decât raza galaxiilor”, a explicat astrofizicianul Ashley Chrimes de la Universitatea Radboud din Olanda.

Cum încearcă astronomii să explice misterul fenomenului LFBOT

Până în acest moment, fenomenul LFBOT a rămas un mister, dar oamenii de știință au câteva teorii. Cea mai promițătoare dintre ele susține că este vorba de o stea gigantă, cu o masă de 20 de ori mai mare decât cea a Soarelui, care a provocat o supernovă eșuată în timp ce o gaură neagră s-a format în miezul ei. Dacă steaua este destul de masivă, ea ar putea să se prăbușească într-o gaură neagră, în loc să explodeze înapoi într-o supernovă. Evenimentul produce jeturi puternice care sunt lansate în exterior și sunt detectate ca LFBOT.

„Acesta este modelul pe care l-am preferat de-a lungul anilor. Este atât de depărtată de cele două galaxii din apropiere”, a spus dr. Chrimes.

O altă posibilitate este ca LFBOT să fie evenimente de ruptură prin efectul de maree, ce au loc atunci când o gaură neagră consumă materia unei stele din apropiere, ceea ce produce o lumină puternică pe durata procesului. „Dar și asta are o mică problemă pentru că nu te aștepți să ai găuri negre masive în afara galaxiilor”, a spus dr. Chrimes.

Noile telescoape vor putea descoperi până la 100 de astfel de explozii spațiale pe an

Astronomii găsesc în jur una sau două LFBOT în fiecare an, dar noile telescoape, precum misiunea telescopului spațial ULTRASAT condusă de Israel și programată pentru lansare în 2026 ar putea crește cu mult numărul descoperirilor.

„Ar putea găsi 10 sau chiar 100 pe an. Va domina cu adevărat rata descoperirii. Cu cât astronomii descoperă mai multe tranzitorii optice albastre rapide cu atât mai aproape vom fi de a le afla originea. Cercetătorii nu intenționează să schimbe sistemul de numire al acestor fenomene prea curând. Oamenii își amintesc mult mai bine proprietățile evenimentelor și clasificarea lor dacă ele au o denumire ușor de recunoscut”, a spus dr. Ho.

#astronomi #telescop

Ministrul Agriculturii, Eugeniu Osmochescu, a declarat că nu există, deocamdată, o justificare economico-financiară pentru prelungirea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase, cerere venită din partea unor fermieri.

„Dacă vorbim de licențieri, eu personal nu am văzut niciun argumentar economico-financiar pentru impunerea licențierii la import. Motiv pentru care am solicitat colegilor să facem împreună o analiză a impactului nu doar asupra unui grup de actori, dar asupra tuturor actorilor din tot lanțul valoric din Republica Moldova — de la import până la panificație, de exemplu”, a spus Osmochescu.

Potrivit ministrului, decizia va fi luată abia după ce va exista o analiză completă, bazată pe cifre concrete. El a precizat că, în ziua declarației, la Consiliul Economic de pe lângă prim-ministru avea loc o ședință a grupului de lucru pe acest subiect.

„Nu pot să mă expun acum, pentru că trebuie să ne bazăm pe argumente financiare și economice”, a mai spus el.

Osmochescu a atras atenția și asupra riscurilor de ordin extern pe care le-ar putea aduce o astfel de măsură, amintind episodul în care Republica Moldova a fost aproape de a i se impune licențierea exporturilor de struguri, vinuri și produse spirtoase către Ucraina, ca reacție la interzicerea temporară a importului de carne de pui.

„Gândiți-vă și la aspectul relațiilor internaționale pe care le avem cu partenerii din regiune”, a subliniat ministrul, adăugând că licențierea reprezintă o barieră netarifară în calea comerțului și că Moldova trebuie să țină cont de obligațiile sale internaționale, inclusiv cele din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

Întrebat concret ce categorii de actori ar fi vizate, Osmochescu a explicat că, în prezent, licența pentru import este deja gratuită pentru cei care utilizează cerealele în scopuri precum producerea de furaje sau panificația.