Un grup restrâns de protestatari din Danemarca au incendiat luni, 24 iulie curent, un exemplar al Coranului în faţa ambasadei Irakului la Copenhaga, riscând să provoace o adâncire a deteriorării relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări. Grupul care se autointitulează „Patrioţii danezi” a organizat o demonstraţie similară săptămâna trecută, difuzând în direct evenimentul pe rețelele sociale.

Organizatorul demonstrației a călcat în picioare cartea sfântă a Islamului, apoi i-a dat foc într-un recipient de staniol, lângă care a așezat și steagul Irakului.

Protestele au făcut ravagii în Iran și Irak, după ce Danemarca și Suedia au autorizat demonstrații cu arderea Coranului, în conformitate cu normele care protejează libertatea de exprimare. Câteva mii de irakieni au manifestat sâmbătă la Bagdad în legătură cu incendierile din cele două țări nordice, într-o demonstrație organizată de partidele irakiene aflate la putere și de grupurile armate irakiene, multe dintre ele apropiate de Iran.

Manifestanţi au luat cu asalt ambasada Suediei la Bagdad şi au dat foc clădirii, revoltaţi de autorizarea acordată de statul nordic manifestațiilor care implică arderea Coranului, iar guvernul irakian l-a expulzat pe ambasadorul suedez. Ulterior, și alte state musulmane au comunicat Suediei nemulțumirea lor față de incidentele cu arderea Coranului. Liderul religios iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat sâmbătă că persoanele care profanează Coranul ar trebui să fie sancționate cu „cea mai severă pedeapsă”.

Alte manifestaţii au avut loc şi în Liban, pe fondul tensiunilor diplomatice cu Stockholm, iar Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite i-au convocat la MAE la rândul lor pe însărcinaţii suedezi cu afaceri în ţările lor. O altă ţară din Golf, Kuweit a anunţat că lucrează la organizarea unei „întâlniri urgente” a Organizaţiei Cooperării Islamice (OCI) şi adoptarea unor „măsuri concrete care să garanteze că astfel de acte nu se vor mai repeta”.

#Coran #Danemarca #incendiere #Irak #proteste #Suedia

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.