Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Ministerul Culturii solicită Procuraturii Generale investigarea distrugerii monumentelor istorice

25 Iul. 2023, 13:39
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
25 Iul. 2023, 13:39 // Actualitate //  Realitatea.md

Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor a publicat un raport de activitate, urmare a numeroaselor sesizări privind demolările ilegale ale clădirilor monumente istorice. La rândul său, Ministerul Culturii a sesizat Procuratura Generală și solicită crearea unui grup de investigații specializat „în crimele ce vizează distrugerea monumentelor istorice”, transmite MOLDPRES.

Potrivit sursei citate, au fost consemnate numeroase cazuri de  demolare a monumentelor și construire de noi edificii. În baza actelor de constatare ale acestor grave încălcări legislative au fost transmise cereri către Procuratura Generală. Raportul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor oferă o listă a actelor întocmite pentru anii 2022 și 2023, inclusiv adresările către Procuratură.

Agenția a  constatat, de asemenea, că  în perioada 2018 – 2021 nu a fost înaintată nicio contestare privind demolarea monumentelor.

În baza raportului Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, Ministerul Culturii a făcut apel către Procurorul General interimar al Republicii Moldova, Ion Munteanu, cu cererea de preluare a controlului asupra situației, cu instrumentarea dosarelor de demolare a monumentelor.

„Distrugerea patrimoniului, în cele mai multe cazuri, este de natură organizată, acțiuni comise de  grupuri infracționale, ale căror scop este demolarea monumentelor și construirea ulterioară a clădirilor cu mai multe nivele. Aceste activități ilegale conțin falsuri în documente, proiecte cu abateri de la normativele în construcție,  eliberarea de autorizații de construcții ilegale, tentative de a construi noi clădiri pe locul monumentelor distruse, sub pretextul reconstrucției. Ministerul Culturii solicită Procuraturii Generale crearea unui grup de anchetă specializat în  investigarea acestor acțiuni”, estimează Ministerul Culturii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.