Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) se opune Proiectului de lege care prevede că persoanele fără mandat de consilier ar putea fi alese în funcția de președinte de raion. În prezent, Legea prevede că președinții de raion pot fi aleși exclusiv din rândul consilierilor raionali. „Un precedent foarte periculos și contrar Constituției”, așa a catalogat CALM acest proiect, avizat săptămâna trecută de Cabinetul de miniștri.

„CALM se pronunță împotriva acestei inițiative, iar în AVIZUL pe care l-a expediat Comisiei parlamentare administrație publică, dezvoltare regională, mediu și schimbări climatice, CALM constată că autorii acestei inițiative nu țin cont de așa principii fundamentale cum ar fi cel al eligibilității celor mai importante autorități ale administrației publice locale și cel al reprezentativității colectivității locale (în cazul dat a raionului). Potrivit CALM, unica soluție este ca aleșii locali să fie aleși prin vot universal, direct, secret și liber exprimat al populației sau colectivității locale. Fiind ales din rândul consilierilor, președintele raionului are această reprezentativitate (adică calitatea de ales local), doar conform art. 52 din Legea privind administrația publică locală, președintele raionului are statut de ales local și reprezintă raionul, adică colectivitatea locală respectivă”, se arată într-un comunicat al CALM.

Adițional, CALM „consideră că o persoană care nu a trecut „testul” de încredere a colectivității locale prin alegerea în calitate de consilier (ales local) nu poate fi în fruntea celui mai important organ local executiv”.

„Altfel, este diminuat principiul eligibilității de către colectivitatea locală a celor mai importante autorități ale administrației publice locale. Indiferent de cât de bun manager nu ar fi, în opinia unora, persoana în cauză, nu va avea legitimitate din partea colectivității locale pentru a o reprezenta. În condițiile în care poate fi invocat că acest lucru se întâmplă la nivel central, în cazul Guvernului, amintim că această regulă a fost stabilită din start prin Actul constituant (Constituția RM), iar regulile constituționale de organizare a APL sunt altele. Plus la aceasta, multe state democratice obligă liderul partidului care a câştigat majoritatea parlamentară să fie în fruntea Guvernului, anume pentru a asigura această legitimitate şi reprezentativitate a voinței poporului. De asemenea, Proiectul dezechilibrează sistemul existent (inclusiv în aspectul mecanismelor juridice). Doar în prezent președinții raioanelor au statut de aleși locali, cu toate consecințele respective. În rezultat vom fi creat un dezechilibru, confuzie sau chiar inechitate dintre APL de nivelul II: unele vor fi reprezentate și conduse de persoane care vin din rândul consilierilor și care beneficiază de legitimitate necesară, iar altele vor fi conduse de persoane care nu au participat la scrutinul electoral și care NU beneficiază de legitimitate corespunzătoare”, mai precizează responsabilii.

Într-un final, cei de la CALM susțin că acest Proiect, în versiunea actuală, „nu se încadrează în limitele principiilor conceptuale, constituționale și legale de organizare şi funcționare a APL din Republica Moldova, denaturând și punând în pericol locul și importanța statutului de ales local”.

„CALM propune ca problema statutului președintelui raionului, inclusiv a viceprimarilor și a vicepreședinților, să nu fie abordate selectiv și izolat, dar să constituie un subiect de abordare legislativă specială și complexe. Pentru a elimina toate inadvertențele actuale de ordin conceptual și legislativ”, au conchis reprezentanții CALM.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că persoanele fără mandat de consilier ar putea fi alese în funcția de președinte de raion, asta prevede un Proiect de lege înregistrat de un grup de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). În prezent, legea prevede că președinții de raion pot fi aleși din rândul consilierilor raionali.

Potrivit autorilor, acest principiu de accedere la funcțiile de conducere la nivelul autorităților publice de nivelul II limitează posibilitatea ocupării acestei funcții de către un profesionist, capabil să îmbine cunoștințele de natură administrativă cu abilități manageriale.

DOC PAS „răscolește” prin ideile PDM? Deputații propun modificări la Legea privind administrația publică locală

#parlament #PAS #proiect de lege

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.