Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    -0.0715%
  • USD
    18.3070
    -0.3682%
  • RUB
    0.2236
    0.1789%
  • RON
    3.7650
    -0.0558%
  • UAH
    0.4063
    -0.0984%

Toate știrile

20 noiembrie 2026

Premieră! Ziua Imnului Național al României va fi celebrată la Chișinău

25 Iul. 2023, 14:40
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
25 Iul. 2023, 14:40 // Societate //  Realitatea.md

Ziua Imnului Național al României va fi celebrată în premieră, la Chișinău. Vineri, 28 iulie 2023, în incinta Muzeului Național de Istorie a Moldovei, va avea loc un concert tematic, la care vor răsuna melodiile ce au servit drept imn național al României pe parcursul mai multor secole:

„Marș triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor”, primul imn de stat al României, care a fost adoptat în 1862, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.

Imnul „Trăiască Regele” a fost interpretat oficial din 1884 și este cel mai longeviv imn de stat al României, fiind intonat oficial timp de 63 de ani.

„Zdrobite cătușe” unul dintre imnurile naționale din perioada comunismului, intonat între anii 1948 – 1953.

„Te slăvim, Românie”, adoptat în 1953. Versurile au fost scrise de Eugen Frunză şi Dan Deşliu, pe muzica lui Matei Socor.

„Trei culori” devine imn național în anul 1977, pe muzica lui Ciprian Porumbescu, textul, care aparţinea compozitorului, ar fi fost modificat de Nicolae Ceauşescu pentru a reflecta lozincile comuniste.

„Deșteaptă-te române!” devine imnul național în 1991și rămâne a fi simbolul României până în prezent. În perioada anilor 1991 – 1993, „Deșteaptă-te române!” a fost și imnul național al Republicii Moldova.

Piesele muzicale vor fi intonate de „Corul Marii Uniri”, un ansamblu coral bărbătesc din Iași, format din 24 de membri, conduși de maestrul Andrei Fermeșanu, manager și solist al Operei Naționale Române din Iași.

Programul evenimentului:

  • 17:00 Conferință de presă, Sala Marii Uniri,

Vorbitori:

  1. Andrei Fermeșanu, manager și solist al Operei Naționale Române din Iași;
  2. Prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, Manager general al Bibliotecii Naționale a României;
  3. Dr. Eugen Sava, Directorul Muzeului Național de Istorie a Moldovei;
  4. Lia Anton, președintele Asociației YUFest, organizator al evenimentului;
  • 17:30-18:00 Sosirea invitaților,
  • 18:00-18:30 Deschiderea evenimentului,
  • 18:30-20:00 Concert „Corul Marii Uniri”,
  • 20:00-20:30 Recepție cu degustare de vinuri autohtone.

Moderator al evenimentului este Aura Revenco. Totodată, profesorul universitar, Dr. Adrian CIOROIANU, Managerul general al Bibliotecii Naționale a României, va prezenta un scurt istoric a celor șase imnuri ale României.

Evenimentul este organizat la inițiativa Asociației YUFest, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova și în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în cadrul proiectului „Imnul național, simbolul unității românilor!”, cu scopul de a păstra, dezvolta și afirma identitățile etnice, culturale, religioase și lingvistice românești din Republica Moldova, precum și întărirea legăturilor dintre România și Republica Moldova.

Partenerii evenimentului: Opera Națională Română Iași, Primăria mun. Iași, Ateneul Național din Iași și Muzeul Național de Istorie a Moldovei.

Concertul tematic va fi transmis în direct de către postul de televiziune RLIVE TV, Iași TV Life, Bucovina TV, dar și pe platformele online realitatea.md, rlive.md, bani.md, moldovalive.md, rupor.md și pe paginile de Facebook.

Scurt istoric

Interzis timp de aproape o jumătate de secol, cântecul patriotic „Deşteaptă-te, române!” a fost consacrat, imediat după decembrie 1989, prin Constituţia din 1991, Imnul Naţional al României,

La 29 iulie 1848, „Deşteaptă-te, române!” a fost intonat pentru prima dată în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. Versurile cântecului aparţin poemului „Un răsunet” de Andrei Mureşanu, publicat în numărul din iunie-iulie 1848 al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, iar linia muzicală a fost inspirată de o melodie culeasă de Anton Pann. Conţinutul profund patriotic şi naţional al versurilor l-a determinat pe Nicolae Bălcescu să numească acest imn „o adevărată Marseilleză românească”. În conformitate cu Legea nr. 99/1998, ziua de 29 iulie a fost proclamată Ziua Imnului Naţional al României.

„Deșteaptă-te române!” a fost și primul imn al  Republicii Democratice Moldovenești în perioada anilor 1917 – 1918, dar şi al Republicii Moldova din 1991 – 1994, fiind adoptat odată cu Declarația de Independență și drapelul de stat.
„Proiectul România are prioritate în comunicare – ediția 2.0 – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”

Realitatea Live

19 Nov. 2026, 22:45
 // Categoria: Societate // Autor:  Ana Panaguța
19 Nov. 2026, 22:45 // Societate //  Ana Panaguța

Doar 49 de surse alternative de apă are Chișinăul în cazul unei eventuale crize care ar putea afecta alimentarea capitalei. Datele au fost confirmate de Primărie, iar situația a fost semnalată de șeful Centrului Național de Management al Crizelor, Sergiu Diaconu în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8. Acesta susține că mai mulți operatori de apă nu și-au îndeplinit obligațiile legale de a menține surse alternative de alimentare.

Potrivit lui Diaconu, în contextul poluării râului Nistru, autoritățile au verificat capacitatea localităților de a asigura alimentarea cu apă din surse alternative. În urma verificărilor, s-a constatat că mai mulți operatori nu au răspuns nici după solicitări repetate.

„Am constatat, cu regret, că operatorii, inclusiv după trei apeluri pe care le-am făcut, în mare parte nu au răspuns. Sunt operatori care au răspuns imediat, sunt operatori care au răspuns după al doilea apel”, a declarat Sergiu Diaconu.

Acesta a atras atenția asupra situației din Chișinău, unde există aproximativ 49 de surse alternative de apă pentru un oraș cu circa un milion de locuitori.

Șeful Centrului Național de Management al Crizelor a precizat că Guvernul are pregătite planuri de intervenție pentru situații de urgență și că, la nevoie, resursele disponibile vor fi mobilizate pentru asigurarea serviciilor esențiale.

Totuși, Diaconu a subliniat că responsabilitatea primară pentru asigurarea surselor alternative de apă revine operatorilor, care dețin sau gestionează sonde și alte surse de apă subterană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!