Comisia independentă de evaluarea externă a integrității judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ) (în continuare Comisia Vetting) anunță că a inițiat procesul de evaluare în privința celor cinci judecători în funcție ai CSJ, după cum urmează: Tamara Chișca-Doneva, Ion Guzun, Aliona Miron, Mariana Pitic, Anatolie Țurcan.

„Comisia Vetting a notificat fiecare din cei cinci judecători despre inițierea procedurii de evaluare și a solicitat magistraților să depună declarația de avere și interese personale, cu datele actualizate pentru ultimii 5 ani care să includă și cheltuielile din perioada respectivă, Chestionarul de Etică, dar și declarația privind lista persoanelor apropiate, care activează sau au activat în ultimii 5 ani în sistemul judecătoresc, al procuraturii și în serviciul public. Aceste documente urmează a fi transmise Comisiei în termenii stabiliți de lege, nu mai târziu de 20 zile din data solicitării”, anunță Comisia.

Ulterior transmiterii, Comisia va examina declarațiile completate și chestionarul de etică, precum și va efectua investigații suplimentare și, eventual, audieri, pentru a întocmi un raport motivat care să reflecte concluzia Comisiei dacă un judecător întrunește sau nu criteriile de integritate financiară și etică, prevăzute de Legea nr. 65/2023.

„Raportul va conține propunerea privind promovarea sau nepromovarea evaluării de către judecător și va fi transmis Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Lipsa unei justificări rezonabile pentru refuzul de a prezenta sau neprezentarea în termen a declarațiilor ori a chestionarului de etică reprezintă temei pentru constatarea de către Comisie a nepromovării evaluării, potrivit Legii nr. 65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție. Judecătorii care depun o cerere de demisie în termen de 20 de zile de la notificarea privind inițierea evaluării nu vor fi supuși procesului de evaluare”, se mai menționează în comunicatul Comisiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, Comisia Vetting a fost instituită de Parlament, prin Legea nr. 65 din 30.03.2023. Șase membri ai Comisiei de evaluare au fost desemnați de plenul Parlamentului cu votul a 3/5 din numărul deputaților aleși, pe 15 iunie curent. Trei membri, cetățeni ai Republicii Moldova, au fost propuși de fracțiunile parlamentare, ținându-se cont de reprezentarea proporțională a majorității și a opoziției parlamentare, iar alți trei membri au fost recomandați de partenerii internaționali de dezvoltare ce oferă asistență tehnică Republicii Moldova.

#Comisia Vetting #CSJ #judecatori

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.