Uniunea Europeană a mobilizat, din octombrie 2021 și până în prezent, peste 1,2 miliarde de euro pentru Republica Moldova. Banii au fost alocați pentru a sprijini țara să treacă peste criza energetică și provocările economice și de securitate cu care se confruntă. Despre aceasta a menționat astăzi deputatul european, Siegfried Mureșan, transmite IPN.

Potrivit lui Siegfried Mureșan, susținerea financiară, sub formă de fonduri nerambursabile și credite în condiții avantajoase, a fost alocată pentru nevoile cele mai importante ale Republicii Moldova și ale cetățenilor, precum stabilizarea macrofinanciară a țării, măsuri de sprijin pentru oamenii afectați de creșterea prețului la energie, măsuri de creștere a siguranței în contextul amenințărilor de securitate generate de război, dar și pentru investiții în modernizarea țării, în infrastructură și în tranziția spre o economie verde.

Europarlamentarul a comunicat că, în ultimul an, instituțiile europene au făcut o prioritate din sprijinirea Republicii Moldova. Chiar și statele UE care câțiva ani în urmă erau mai reticente în această privință au înțeles acum rolul important pe care îl are Republica Moldova pentru stabilitatea și siguranța întregii Uniuni Europene. Această deschidere se datorează atât situației regionale dată de războiul din Ucraina, dar și majorității politice proeuropene de la Chișinău și conducerii statutului care, prin eforturile depuse, au câștigat încrederea partenerilor europeni, a explicat deputatul european.

Siegfried Mureșan a precizat că războiul de agresiune declanșat de Rusia în Ucraina a afectat puternic Republica Moldova. Autoritățile și cetățenii s-au văzut nevoiți să gestioneze, peste noapte, criza refugiaților ucraineni. La fel, riscurile de securitate au crescut, iar încercările Federației Ruse de a destabiliza situația din Moldova s-au intensificat. Războiul din Ucraina a afectat și comerțul internațional al Republicii Moldova, producătorii agricoli nemaiputând să-și exporte mărfurile prin Ucraina. În pofida tuturor provocărilor, Moldova a făcut progrese impresionante în ultimii doi ani în implementarea reformelor necesare integrării europene, precum modernizarea justiției, a administrației publice, lupta anticorupție și implementarea de măsuri pentru garantarea drepturilor omului, a menționat europarlamentarul.

Oficialul a spus că, în 2024, trebuie să fie continuat și accelerat sprijinul pentru Moldova. „Republica Moldova a demonstrat că merită o perspectivă clară privind începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. De aceea, noi, Parlamentul European, am cerut în mai multe rânduri anul acesta să începem negocierile de aderare cu Republica Moldova până în 2024, după îndeplinirea celor nouă recomandări de reforme transmise de către Comisia Europeană. Trebuie, de asemenea, să continuăm să ajutăm Moldova cu fonduri europene”, a menționat Siegfried Mureșan.

În data de 23 iunie 2022, Consiliul European a decis să răspundă cererii de aderare a Republicii Moldova la UE, depuse pe 3 martie a aceluiași an, și să-i ofere statut de țară candidată, în urma avizului Comisiei Europene. Avizul Comisiei a venit și cu un set de nouă recomandări pe care autoritățile de la Chișinău trebuie să le îndeplinească înainte de începerea negocierilor de aderare la UE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bani alocati #Moldova #Siegfried Mureșan #UE

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.