Jurnaliștii postului american CNN au dezvăluit că au fost primii care au avut acces la o bază secretă a marinei ucrainene, unde armata ucraineană testează unul dintre cele mai bine păzite secrete ale Kievului: dronele navale kamikaze.

Dronele maritime kamikaze le vor permite ucrainenilor să monitorizeze situația din Marea Neagră și din peninsula Crimeea și să atace ținte rusești de suprafață.

În ceea ce privește puterea militară, marina ucraineană și forțele de apărare de coastă nu pot egala flota rusă, iar vehiculele maritime fără pilot au devenit un instrument important pentru lupta pe mare.

Jurnaliștii CNN sunt primii care au acces la această bază secretă și bine păzită de pe un lac ucrainean.

Interlocutorii jurnaliștilor americani au refuzat să își dea numele complet și gradele în forțele armate ucrainene.

Valiză specială

Operatorul unei dronei marine, care s-a prezentat sub numele de „Shark”, le-a arătat jurnaliștilor panoul de control asamblat într-o valiză specială.

În interior se află mai multe ecrane, joystick-uri și butoane personalizate, dintre care unele sunt acoperite cu capace pentru a nu fi apăsate din greșeală, în special butonul cu mențiunea „Detonare”.

Cele mai recente versiuni ale dronelor pe care reporterii CNN au putut să le vadă cântăresc până la 1.000 de kilograme, transportă până la 300 de kilograme de explozibil și au o rază de acțiune de până la 800 de kilometri, cu o viteză maximă de până la 80 km/h.

Dezvoltatorul dronei, care a cerut să rămână anonim, a declarat că a început să lucreze la dronă abia după izbucnirea războiului la scară largă.

El a spus că este o muncă importantă, deoarece Ucraina nu are prea multă forță pentru a se confrunta cu Rusia, o mare putere maritimă.

„A trebuit să dezvoltăm ceva propriu, deoarece nu aveam producție proprie. Aceste drone sunt fabricate în întregime în Ucraina. Ele sunt proiectate și testate aici. Producem noi înșine corpurile, componentele electronice și software-ul. Mai mult de 50 la sută din producție este în Ucraina.”

Obiective rusești lovite de dronele navale kamikaze

Surse din cadrul agențiilor de apărare ucrainene au confirmat pentru CNN că astfel de vehicule fără pilot au fost implicate în cel puțin două atacuri recente: asupra podului Kerci în iulie și asupra portului Sevastopol din Crimeea în octombrie anul trecut.

Atacul din timpul nopții asupra podului din Crimeea a fost o operațiune specială a Forțelor Armate ale Ucrainei și a Serviciului de Securitate al Ucrainei, au declarat la vremea respectivă surse din cadrul SBU pentru BBC News Ucraina.

„Podul a fost atacat cu ajutorul unor drone de suprafață. A fost dificil să se ajungă la pod, dar în cele din urmă s-a reușit”, a declarat sursa SBU, deși nu a dezvăluit alte detalii.

În urma atacului, o parte a podului a fost avariată și nu va putea fi folosită cel puțin până în luna septembrie.

La 29 octombrie 2022, mai multe drone navale au reușit să pătrundă în zona de ancorare a navelor și, potrivit serviciilor de informații britanice, au avariat dragorul de mine Ivan Golubeț și fregata Amiral Makarov.

Rusia nu se poate adapta la noile capacități, susțin dezvoltatorii dronei navale

După această dată, armata ucraineană a mai făcut câteva încercări de a ataca Sevastopolul. Cel puțin un atac a fost efectuat împotriva unei nave în largul mării.

În dimineața zilei de 24 mai, trei drone navale au atacat nava de recunoaștere rusă Ivan Khurs, despre care ministerul rus al Apărării a declarat că se afla la 140 de kilometri nord-est de strâmtoarea Bosfor.

Armata rusă susține că toate cele trei drone au fost distruse, dar Forțele Armate Ucrainene a publicat o înregistrare video de pe camera uneia dintre ele, iar această înregistrare arată că drona a reușit să se apropie de navă. Ulterior, însă, Rusia a arătat imagini cu nava, care s-a întors la Sevastopol.

Rușii nu au avut încă timp să se adapteze la noile capacități ale Ucrainei, susțin dezvoltatorii de drone.

„Este foarte dificil să lovești o dronă atât de mică, este foarte greu de găsit”, spune unul dintre ei. „În acest moment, viteza acestor drone depășește viteza oricărei nave maritime din regiunea Mării Negre”.

Rușii, fortați să se retragă

El susține că activitatea lor asupra țintelor navale rusești îi forțează pe ruși să se retragă mai mult în Marea Neagră, ceea ce face dificilă lansarea de atacuri cu rachete asupra Ucrainei.

„300, 400, 600 de kilometri este o distanță mare care face ca unele operațiuni să fie imposibile, iar altele să fie dificile”, spune el.

Aceasta face ca orașe precum Odesa să fie mai sigure, a mai spus el.

Cu toate acestea, după lovitura asupra podului de la Kerci, orașul a fost supus timp de mai multe zile unor atacuri aeriene intense cu drone și rachete de croazieră lansate, inclusiv de pe navele din Flota rusă a Mării Negre.

„Echipamentul lor este din secolul XX”

Douăzeci și cinci de situri din patrimoniul mondial UNESCO situate în oraș au fost atacate. Moscova a declarat că a fost un răspuns de represalii vizând zona în care crede că au fost construite și depozitate dronele navale.

#atacuri #moscova #navale kamikaze

Oficiali ai Pentagonului le-au cerut mai multor state NATO să-și tempereze discursul despre amenințarea Rusiei, considerând că unele declarații ale liderilor europeni afectează securitatea continentului, potrivit știrileprotv.ro.

Printre ţările care au primit mesaje prin care li se cerea să dea dovadă de reţinere în declaraţiile lor publice se numără Lituania, Letonia şi Estonia, au precizat aceste persoane, care au vorbit sub condiţia anonimatului. Nu se ştie dacă aceste mesaje, transmise în cadrul unor întâlniri bilaterale, au fost comunicate şi altor guverne europene.

Aceste solicitări americane vin în contextul în care administraţia Trump îşi reia eforturile de a exercita presiuni în favoarea unei soluţii negociate la războiul de amploare din Ucraina, care intră acum în al cincilea an. Această ultimă iniţiativă combină stimulente destinate Rusiei – în special o relaxare a sancţiunilor – cu presiuni asupra Ucrainei pentru ca aceasta să înceteze atacurile împotriva infrastructurii energetice ruse.

Întrebat pe această temă, un oficial al Pentagonului a declarat că „discuţiile private dintre aliaţi rămân confidenţiale. Prin urmare, nu vom face niciun comentariu cu privire la aceste afirmaţii”.

Printre comentariile care au atras atenţia oficialilor americani se numără remarci ale unor lideri europeni potrivit cărora Rusia ar fi încolţită şi ar recurge la măsuri din ce în ce mai disperate pe măsură ce invazia sa în Ucraina se împotmoleşte, a declarat una dintre aceste surse.

Elbridge Colby, „creierul” politicilor Pentagonului

Elbridge Colby (foto articol, centru), responsabil cu politicile la Pentagon, se număra printre oficialii americani care au transmis acest mesaj, au precizat sursele respective. Reuters nu a putut stabili care alţi oficiali au fost implicaţi. Niciuna dintre aceste surse, printre care se numără trei oficiali europeni şi un oficial american, nu a sugerat că această recomandare ar fi fost formulată într-un mod conflictual.

Mesajele americane reflectă o dezbatere în cadrul NATO cu privire la modul în care ar trebui abordată public ameninţarea reprezentată de o Rusie din ce în ce mai asertivă. Unii oficiali occidentali au susţinut că punerea accentului pe ameninţarea reprezentată de Moscova ar putea juca în favoarea Kremlinului, care, potrivit acestora, încearcă să semene frică şi să submineze sprijinul acordat Ucrainei.

Alţii consideră că guvernele europene trebuie să dea dovadă de transparenţă pentru a le arăta alegătorilor că sunt necesare sacrificii şi resurse pentru a ţine Moscova la distanţă. Acest lucru este cu atât mai adevărat cu cât Rusia pare să intensifice o campanie secretă de sabotaj pe întreg continentul. Rusia a negat că ar desfăşura o astfel de campanie.

Una dintre sursele apropiate dosarului a declarat pentru Reuters că Elbridge Colby i-a spus recent unui oficial baltic că nu trebuie să-i „provocăm” pe ruşi. Această persoană a precizat că Elbridge Colby a dat ca exemplu de retorică contraproductivă faptul că europenii sugerează public că Rusia este „încolţită ca un şobolan”.

Prim-ministrul estonian Kristen Michal l-a calificat pe Putin drept „şobolan încolţit” la sfârşitul lunii septembrie, sugerând că liderul rus recurge la acţiuni de sabotaj în Europa, în timp ce Rusia se afundă din ce în ce mai mult în Ucraina.

SUA cere Europei „să nu facă zgomot”

„Vă ajutăm. Americanii sunt aici”, a declarat un alt oficial european, descriind mesajele private transmise recent de Pentagon. „Dar nu faceţi zgomot. Nu vă faceţi remarcaţi” – este mesajul transmis.

În cadrul unei alte întâlniri recente, Pentagonul a îndemnat o delegaţie estoniană să dea dovadă de „moderaţie” în comunicările sale, potrivit unei surse la curent cu această întâlnire, deşi aceasta nu a precizat dacă oficialii Pentagonului s-au plâns de o declaraţie anume.

Ministerele Apărării din Lituania, Letonia şi Estonia nu au răspuns la solicitările de comentarii, în timp ce NATO a refuzat să se pronunţe.

Unul dintre oficialii europeni a declarat că sfaturile Pentagonului, deşi cordiale, erau derutante, având în vedere că serviciile de informaţii din statele baltice nu au încetat, în ultimele luni, să minimizeze probabilitatea ca Rusia să pună la încercare clauza de apărare reciprocă ale NATO. Alte servicii de informaţii ale NATO, în schimb, au avertizat public că Rusia ar putea intensifica considerabil campania sa de sabotaj în viitorul apropiat.