„Datele privind dosarele penale se află sub rezerva clauzei de confidențialitate și orice informații pot fi solicitate/primite doar de la organul de urmărire penală”. Este reacția Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) cu privire la acțiunile procurorului din cadrul Procuraturii Anticorupție (PA), Mirandolina Șușițcaia, cercetată penal pentru îmbogățire ilicită și abuz de serviciu.

„Atribuțiile Consiliului Superior al Procurorilor țin de domeniul de autoadministrare și nu țin de competențe pe domeniul urmării penale, motiv din care, prin lege, nu avem posibilitatea oferirii informațiilor despre dosarul la care v-ați referit”, a precizat CSP în mesajul său pentru Realitatea.md.

Reprezentanții Consiliului au mai precizat pentru redacția Realitatea.md că nu se cunoaște când plenul CSP ar urma să examinze demersul de suspendare din funcție, depus de fostul procuror interimar Dumitru Robu. Potrivit Consiliului, „toate subiectele aflate pe rolul CSP se examinează în modul corespunzător”.

Amintim că Mirandolina Sușițcaia, pe care presa a etichetat-o ”procurorul lui Platon”, este cercetată penal pentru îmbogățire ilicită și abuz de serviciu. Despre aceasta a anunțat Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate (PCCOCS), în gestiunea căreia se află dosarul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mirandolina Sușițcaia, în 2021, printr-un ordin al procurorului general interimar Dumitru Robu, a fost retrasă din dosarele în care figura Platon.

Ulterior, Robu a expediat un demers la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) și a cerut suspendarea din funcție a procurorului anticorupție, Mirandolina Sușițcaia, dar CSP nu a examinat deocamdată cererea.

Mirandolina Sușițcaia, procurorul care ar fi „îngropat” dosarul Laundromat, a revenit în sistem? „Nici nu a plecat”

#Mirandolina Sușițcaia #procuror anticoruptie #raspuns CSP

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.

#inventie #laborator #robot