Gheorghe Miroșnicenco, fost șef al Departamentului AMU Sud, nu ar fi eliberat benevol biroul de serviciu destinat șefului regional al AMU, precizează CNAMUP. Conform instituției, toate acțiunile întreprinse de Comisia care a intervenit la fața locului au fost legale.

„Domnul Gheorghe Miroșnicenco nu a eliberat benevol biroul de serviciu, destinat șefului regional AMU Sud, desemnat prin concurs, eschivându-se cu rea-credință de a transmite bunurile din birou, care nu-i aparțin personal (calculator, telefon, etc.). În legătură cu faptul dat, CNAMUP a creat o Comisie pentru inițierea procedurii de asigurare a condițiilor de muncă preconizate șefului regional de Asistență Medicală Urgentă Sud

Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească va asigura în continuare conlucrarea consecventă și eficientă a instituțiilor subordonate prin îmbunătățirea calității actului medical și a comunicării coerente și eficiente între angajați, acordând cetățenilor servicii medicale calificate la etapa de prespital”, notează CNAMUP.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Despre scandalul de la AMU Sud a relatat pe rețelele de socializare șefa substației Cahul, Ana Nekrasova. Conform ei, Noul funcționar ar solicita angajaților să îi prezinte conversațiile personale, iar jurista CNAMUP, prezentă la fața locului, ar fi făcut comentarii necorespunzătoare.

Nekrasova a mai menționat că Miroșnicenco se află în concediu medical și nu-i poate fi adus la cunoștință ordinul, însă argumentul nu ar fi convins Comisia, care ar fi răspuns că „el poate și 3 luni să stea pe buletin”.

Ministerul Sănătății nu a reacționat deocamdată la scandal și nu a răspuns solicitărilor redacției Realitatea de a oferi comentarii pe marginea a subiectului.

#AMU Sud #CNAMUP #reacție #sscandal #ușa forțată

Comisia Europeană a anunțat joi că a decis să amâne cu cel puțin un an implementarea oricărei legislații naționale care vizează interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare, o măsură menită să prevină duplicarea cu normele europene aflate în prezent în discuție, transmite AFP, transmite Agerpres.

Această decizie a fost luată după ce Austria a notificat Bruxelles-ul cu privire la intenția sa de a interzice accesul minorilor la rețelele de socializare. Alte state membre iau în considerare și ele legislația pe această temă, iar Comisia dorește să evite o proliferare a acestor legi înainte de adoptarea unor norme comune.

„Toți copiii din UE merită același nivel de siguranță online”, a declarat joi un purtător de cuvânt al Comisiei, subliniind că obiectivul a fost „o abordare armonizată” în întreaga Europă.

Proiectul de lege privind protecția copiilor online, „Legea copiilor”, propus la mijlocul lunii septembrie de Comisie, trebuie încă aprobat, în aceiași termeni, de Parlamentul European și de cele 27 de state membre.

Între timp, Comisia Europeană dorește să evite o „fragmentare” a pieței unice a UE. „Dacă procedați astfel, ajungeți să aveți grupe de vârstă diferite, legi diferite în diferite state membre”, iar reglementările devin ‘imposibil de aplicat”, a explicat purtătorul de cuvânt Thomas Regnier.

Dependența de ecrane, hărțuirea, lipsa somnului, tulburările de alimentație, ca să nu mai vorbim de hărțuirea sexuală: minorii sunt expuși la numeroase riscuri online. Drept urmare, presiunea politică crește din toate părțile pentru o mai bună protejare a copiilor și adolescenților din UE, iar inițiativele se înmulțesc la nivel național.

În Franța, legea care interzice rețelele de socializare pentru cei sub 15 ani, aprobată în această vară de Parlament, a fost anulată de cea mai înaltă instanță, Consiliul Constituțional, în numele libertății de exprimare.

Președintele Emmanuel Macron a promis o nouă lege „robustă din punct de vedere juridic” până în primăvara anului 2027. Nu este sigur că această nouă lege va fi afectată de înghețarea de un an, deoarece Parisul a notificat Bruxelles-ul înainte de mijlocul lunii septembrie și de prezentarea „Legii copiilor”, mai notează AFP.