Preşedinta Ungariei, Katalin Novak, a revocat cetăţenia ungară pentru 12 persoane pentru presupusa „încălcare a legilor actuale” în momentul obţinerii documentului, a informat vineri portalul independent Mfor.hu, citat de EFE și Agerpres. Decizia, adoptată prin opt decrete semnate de şefa statului, afectează persoane născute în Ucraina între anii 1958 şi 2013. Măsura vine la scurt timp după o decizie fără precedent luată de SUA, care a limitat vizele pentru cetățenii ungari, inclusiv pentru românii naturalizați de Ungaria, din cauza unor riscuri de securitate.

Celor afectaţi – şase dintre ei sunt membri ai aceleiaşi familii – li s-au retrase paşapoartele.

Presa locală leagă această măsură neobişnuită de recenta decizie a Washingtonului de a înăspri regulile pentru Ungaria în cadrul programului Visa Waiver.

Decizia drastică a SUA

Washingtonul a criticat în mod special faptul că guvernul premierului ultranaţionalist Viktor Orban a autorizat emiterea de paşapoarte ungare fără date biometrice pentru aproape un milion de persoane, marea majoritate aparţinând minorităţilor etnice maghiare din ţări precum România, Serbia, Slovacia sau Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, a declarat că decizia Washingtonului, luată marţi, are legătură cu paşapoartele emise de Ungaria înainte de 2020.

„În 2011, guvernul ungar a lansat un proces simplificat de acordare a cetăţeniei. Aproape 1 milion de oameni au dobândit cetăţenia ungară prin acest program, înainte ca Ungaria să înceapă instituirea verificării biometrice complete a identităţii, în 2020″, a explicat Matthew Miller pentru MTI în cadrul unui briefing, marţi.

„În perioada din 2011 până în 2020, programului i-au lipsit proceduri adecvate de a verifica identităţile solicitanţilor, înainte de a le permite să obţină cetăţenia. Ştim că au fost obţinute în mod fraudulos paşapoarte ungare valide de către infractori şi indivizi fără legătură cu Ungaria”, a apreciat marţi Miller.

„Răzbunarea” lui Biden, acuză Budapesta

Ministerul de Interne al Ungariei a calificat restricţionarea călătoriilor în SUA pentru cetăţenii ungari drept o „răzbunare” ca urmare a refuzului Budapestei de a furniza Washingtonului date personale despre etnicii maghiari cu dublă cetăţenie care trăiesc în afara graniţelor ţării. Ungaria nu va dezvălui astfel de date „deoarece este în joc securitatea etnicilor maghiari”, a indicat ministerul citat.

Guvernul Orban este considerat cel mai fidel aliat al Moscovei din rândul ţărilor Uniunii Europene şi a criticat sancţiunile europene impuse Rusiei pentru invadarea Ucrainei, refuzând totodată să sprijine transportul de arme către Kiev.

Din diverse motive, Orban are o relaţie tensionată cu actuala administraţie americană a democratului Joe Biden şi îl preferă în mod clar pe predecesorul acestuia, republicanul Donald Trump.

#cetatenie #pasapoarte #SUA #Ucraina #Ungaria

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.