Ucraina afirmă că Rusia a atacat clădiri de locuințe din orașul Pokrovsk printr-o așa-zisă lovitură „în doi timpi” (double-tap) care vizează maximizarea numărului de victime civile, relatează CNN. Acest tip de atacuri presupun două lovituri separate, la intervale relativ scurte de timp între ele. Ideea este ca între primul atac și al doilea să treacă suficient timp pentru ca serviciile de urgență să ajungă la fața locului.

FOTO, VIDEO Iskandere au căzut peste blocuri ucrainene din Pokrovsk. Cel puțin opt morți și 81 de victime

A doua lovitură este lansată apoi tocmai în timp ce paramedicii și pompierii încearcă să evacueze răniții, maximizând astfel atât numărul de victime în urma primului atac, cât și uciderea unor noi persoane.

Mai mult, acest tip de lovituri diminuează capacitatea serviciilor de urgență de a interveni în cazul unor noi atacuri, ceea ce duce din nou la un număr mai mare de morți. În plus, ele sunt menite să aibă un efect de demoralizare a populației civile.

Deși rușii au lansat atacul în doi timpi asupra orașului Pokrovsk din estul Ucrainei cu rachete Iskander, astfel de lovituri pot fi efectuate și cu drone sau bombardiere.

Christof Heyns, fostul raportor special al ONU privind crimele extrajudiciare, a declarat în 2012 la Geneva că „dacă salvatorii civili sunt atacați intenționat, nu există niciun dubiu în ceea ce privește legea: acele lovituri sunt o crimă de război”.

Ce se știe despre lovitura „în doi timpi” asupra orașului Pokrovsk

Autoritățile ucrainene afirmă că cel puțin 7 persoane au fost ucise și alte 88 rănite după ce două rachete Iskander au lovit o clădire de apartamente din Pokrovsk. Dintre răniți 31 au fost polițiști și 7 angajați ai serviciilor de urgență, potrivit ultimului bilanț.

No, these aren’t WWII images. It’s Russian missiles in Pokrovsk, another frontline city that Russia aims to erase. pic.twitter.com/MYQRPj9LJy

— Maria Avdeeva (@maria_avdv) August 7, 2023

Kyiv Independent notează că printre morți se numără și paramedici, deși numărul lor exact nu este deocamdată clar.

Unul dintre cei uciși este Andrii Omelcenko, unul dintre conducătorii serviciilor de urgență ucrainene cunoscute sub denumirea de „DSNS”. În vârstă de 52 de ani, Omelcenko a coordonat eforturile de salvare în mai multe orașe lovite de forțele ruse de la declanșarea războiului anul trecut.

Acesta a fost prezentat recent în filmul documentar „20 de zile în Mariupol”, despre eforturile inițiale ale rușilor de a ocupa orașul-port de la Marea Azov.

Глибоко сумуємо через загибель Андрія Омельченка – полковника служби цивільного захисту, заступника начальника Головного управління з реагування на надзвичайні ситуації Головного управління ДСНС України у Донецькій області.

Цого життя забрала російська ракета в Покровську. pic.twitter.com/G43vEFaDl7

— МВС України (@MVS_UA) August 8, 2023

General-locotenentul Igor Konașenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, a declarat marți după-amiaza în timpul briefingului său zilnic despre evoluția „operațiunii militare speciale” că forțele armate ruse au lovit un „centru de comandament” din Pokrovsk.

Armata rusă a invocat lovirea unor ținte militare în toate atacurile sale asupra orașelor ucrainene.

Forțele ruse au lovit un oraș fără nicio importanță militară

Pokrovsk se află la 70 de kilometri nord-vest de orașul Donețk aflat sub ocupație rusă încă din 2014 și la aproximativ 50 de kilometri de linia frontului. Potrivit recensământului din 2001, ultimul efectuat în Ucraina, orașul avea 75.000 de locuitori.

Dintre aceștia, 60% s-au declarat vorbitori de limbă rusă și 22% drept etnici ruși.

Autoritățile ucrainene afirmă că prima dintre loviturile care au vizat centrul orașului luni seara a avut loc la ora 19:15. O a două lovitură cu rachete balistice Iskander a căzut asupra Pokrovskului la ora 19:52, în timp ce poliția, ambulanțele, pompierii și celelalte servicii de urgență evacuau răniții din clădirile avariate.

The National Police of #Ukraine published footage of work in #Pokrovsk after the #Russian attack. pic.twitter.com/BB2vSlXObE

— NEXTA (@nexta_tv) August 8, 2023

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat furia față de noul atac, pe care l-a condamnat în termeni duri.

„Orașul Pokrovsk, regiunea Donețk. Donbasul în care Rusia încearcă să lase doar pietre sfărâmate și arse. Două lovituri cu rachete. O clădire rezidențială obișnuită a fost lovită. Rusia va fi trasă la răspundere pentru tot ce a făcut în acest război îngrozitor”, a scris el pe Twitter.

Rusia a lansat mai multe atacuri „în doi timpi” asupra orașelor ucrainene în primele luni ale războiului.

#atac #rachete rusești #razboi #Rusia #Ucraina

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.