Fostul deputat PD Vladimir Andronachi, cercetat penal pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari în dosarul fraudei bancare, rămâne în arest la domiciliu pentru încă 30 de zile. Astfel, Andronachi nu are dreptul să părăsească domiciliul și este obligat să poarte brățara de monitorizare, scrie Jurnal.md.

VIDEO Andronachi sparge tăcerea: Singurul meu păcat este că în 2003 l-am cunoscut pe Plahotniuc

În cadrul ședinței de judecată, magistrații de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, au respins cererea apărătorilor lui Andronachi care au cerut anexarea unui document privind constatarea încălcării drepturilor și libertăților fundamentale ale inculpatului în timpul urmăririi penale. La fel, judecătorul Gheorghe Balan a respins ca neîntemeiat demersul procurorului de caz privind transmiterea dosarului spre conexare la o altă cauză penală.

Fostul deputat PD Vladimir Andronachi a fost reținut pe 2 noiembrie 2022, pe sensul de intrare în țară prin punctul de trecere a frontierei „Criva- Mamalîga”. Acesta a fost anunțat în căutare internațională de Interpol pentru a fi arestat și extrădat în Republica Moldova. Pe numele lui au fost emise două mandate, în două dosare penale distincte, numite generic „frauda bancară” și „Metalferos”.

Potrivit anchetei, acesta ar fi prejudiciat Republica Moldova cu peste 26 de milioane de lei. Banii sustrași, în sumă de peste un milion de dolari şi aproximativ 800 de mii de euro, au fost spălați în contul altor companii afiliate organizației criminale conduse de Vladimir Plahotniuc, precum și în contul companiilor din cadrul grupului criminal organizat, condus de Andronachi.

Fostul deputat pledează nevinovat. El a declarat anterior că a fost pus sub învinuire la comandă politică. Dacă va fi găsit vinovat, acesta riscă până la 25 de ani de închisoare.

#arest la domiciliu #PDM #sedinta de judecata #Vladimir Andronachi #Vladimir Plahotniuc

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.