Cofondatorul Yandex, Arkadi Voloj, a vorbit despre invazia rusă în Ucraina pentru prima dată din 24 februarie 2022. Omul de afaceri, care mai are active în Rusia, l-a condamnat și l-a numit barbar, scrie BBC Rusia.

„Sunt categoric împotriva invaziei barbare rusești în Ucraina, unde, ca mulți, am prieteni și rude. Sunt îngrozit că în fiecare zi sunt aruncate bombe asupra caselor ucrainene”, a spus Voloj într-o declarație.

Potrivit omului de afaceri, în ciuda faptului că nu mai locuiește în Rusia din 2014, acesta înțelege că „are o cotă de responsabilitate pentru acțiunile țării”.

„Au fost multe motive pentru care a trebuit să tac. Puteți argumenta despre actualitatea afirmației mele, dar nu despre esența acesteia. Sunt împotriva războiului”, a subliniat Voloj.

După cum se menționează în declarația omului de afaceri, în ultimul an i s-au pus „o mulțime de întrebări, și mai ales multe dintre ele au apărut în această săptămână”.

Într-adevăr, încă de la începutul războiului din Ucraina, Voloj a fost criticat, pentru că nu a luat o poziție clară față de invazia rusă. Un nou val de critici l-a lovit la sfârșitul săptămânii trecute, când jurnaliștii au descoperit că într-o biografie de pe site-ul său personal, Voloj s-a autointitulat „antreprenor israelian născut în Kazahstan”, fără a menționa Rusia, unde a trăit și a făcut afaceri.

Reproșurile au fost exprimate împotriva Yandex-ului fondat de Voloj, inclusiv din cauza principiilor serviciului Yandex.News. La câteva zile după izbucnirea războiului, Lev Gerșenzon, fostul șef al Yandex.News, a acuzat public compania că este un „element cheie în ascunderea informațiilor” despre invazia rușilor și i-a îndemnat pe foștii săi colegi să renunțe.

„Faptul că o parte semnificativă a populației ruse poate crede că nu există război este baza și forța motrice a acestui război. Yandex astăzi este un element cheie în ascunderea informațiilor despre război. Fiecare zi și oră de astfel de „știri” sunt vieți omenești. Și voi, foștii mei colegi, sunteți responsabili pentru asta”, a scris Gerșenzon la 1 martie 2022.

Cu toate acestea, conducerea companiei nu a dat curs acestor apeluri atunci. Pe 18 aprilie anul trecut, Yandex a eliminat din rezultatele căutării link-urile către publicațiile Meduza, Mediazona, Current Time (incluse în registrul mass-media care acționează ca agenți străini), BBC și alte zeci de publicații ale căror site-uri web au fost blocate la scurt timp după începerea invaziei ruse. În același timp, Yandex a eliminat site-urile Facebook și Instagram (deținute de Meta, care este recunoscută ca extremistă și interzisă în Rusia) din rezultatele căutării.

Yandex a explicat că suspendă automat, după ce Roskomnadzor introduce resurse în registrul celor interzise. În ceea ce privește crearea agendei de informații pe site-ul Yandex, algoritmii sunt responsabili pentru aceasta, nu ar exista nicio interferență motivată politic în activitatea lor, a citat Interfax poziția companiei.

În ianuarie 2023, Yandex a fost din nou în centrul unui scandal, după ce o scurgere a dezvăluit că motorul de căutare al companiei a cenzurat imagini și videoclipuri, astfel încât imaginile președintelui rus, Vladimir Putin, și simbolurile Z să nu apară în contexte neplăcute pentru autorități.

Yandex a scăpat de proiectele media toxice în aprilie 2022, vânzându-le către VK, care în toamna anului 2021 a fost transferată grupului Sogaz, cei mai mari acționari ai săi sunt coproprietarul Rossiya Bank și o veche cunoștință a lui Vladimir Putin, Iuri Kovalciuk.

Voloj însuși a fost forțat să părăsească consiliul de administrație și postul de CEO al grupului de companii Yandex, după ce a căzut sub sancțiunile UE în iunie 2022. Justificarea sancțiunilor, în special, a afirmat că Yandex, fondată de Voloj, este responsabilă pentru promovarea mass-mediei de stat și a agendei lor în rezultatele căutării pe internet, precum și pentru găsirea și eliminarea conținutului care critică Kremlinul, inclusiv cele legate de agresivitatea Rusiei împotriva Ucrainei.

În același timp, Voloj nu a renunțat la speranța de a construi o afacere internațională mare pe baza diferitelor servicii Yandex.

#companie #fondator #razboi #Rusia #Ucraina #Yandex

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.