Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

DOC Noi acțiuni cu tentă separatistă, la Comrat! Constantinov sărbătorește Ziua Republicii Găgăuze

11 Aug. 2023, 17:08
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
11 Aug. 2023, 17:08 // Actualitate //  Realitatea.md

Sărbătoare la Comrat. Președintele Adunării Populare, Dmitrii Constantinov, invită la a „33-a aniversare a Republicii Găgăuze”. 

Redacția Realitatea.md a intrat în posesia unui document semnat de Constantinov, din care aflăm că în data de 19 august vor avea loc depuneri de flori, spectacol cu fanfară, o ședință solemnă a Adunării Populare și un concert.

„Data de 19 august 1990 a intrat întotdeauna în istoria modernă a poporului găgăuz și a întregului popor al Moldovei ca exemplu viu al unei lupte fără precedent pentru dobândirea statalității, a înaltei unități civile, a adevăratului patriotism, a loialității față de moștenirea strămoșilor. Promovarea persistentă a intereselor poporului găgăuz și căutarea modalităților de rezolvare pașnică a problemelor culturale, politice și economice, împreună cu poporul moldovenesc a dus la nașterea entității teritoriale a Găgăuziei”, se arată în documentul trimis de Constantinov.

Ce s-a întâmplat în 1990, în Găgăuzia

La data de 19 august 1990, etnicii găgăuzi au proclamat o republică separatistă în sudul Moldovei, cu capitala orașul Comrat („Republica Găgăuză”, Gagauz-Yeri în limba găgăuză). În aceeași perioadă începeau mișcări separatiste și în stânga Nistrului.

În 1990, Stepan Topal a devenit unul din liderii mișcării separatiste din sudul Republicii Moldova și a fost ales în funcția de președinte al Sovietului Suprem al autoproclamatei RSS Găgăuze, însă Sovietul Suprem al Republicii Moldova a declarat imediat aceste proclamații nule.

Deși Chișinăul a declarat nule deciziile de la Comrat și Tiraspol, în ambele republici separatiste s-au desfășurat alegeri. La 1 decembrie 1991, Stepan Topal este ales așa-numit președinte al autoproclamatei „Republici Găgăuze”, iar Igor Smirnov a fost ales așa-numit președinte al Republicii Nistrene în aceeași lună.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Controversele lui Dmitrii Constantinov

Dmitrii Constsantinov, fost membru PDM, este actualmente președintele Adunării Populare a Găgăuziei. Acesta a fost ales în februarie 2022.

În 2020, Rise Moldova scria că în cadrul unei investigații despre „subdiviziunea moldovenească” de la Kremlin, a identificat printre alte informații și documentele lui Constantinov. În materiale se arăta că discursurile mai multor lideri pro-ruși și oficiali din autonomia găgăuză au fost scrise la Moscova.

Constantinov a fost vizat și în două dosare penale. Unul se referea la coruperea alegătorilor în 2016, iar altul – la un accident rutier din 2017, la un accident rutier produs în 2017, când ar fi lovit cu mașina un copil, conform MoldovaCurata.md. În cazul coruperii alegătorilor, politicianul afirma că este vorba despre un dosar politic, iar după accidentarea copilului el a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare și a ajutat familia minorului.

Aceeași sursă mai informează că, în 2015, Constantinov s-a aflat în vizorul Comisiei Naționale de Integritate, deoarece era concomitent președinte al Adunării Populare și administrator al unei firme. Avocatul său acuza atunci magistrații că au interpretat legislația.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.