Modul de finanțare a instituțiilor preșcolare ar putea fi schimbat după modelul de finanțare a școlilor, a anunțat ministrul Educației, Dan Perciun. Astfel, grădinițele ar putea să primească bani pentru fiecare copil în parte.

Potrivit lui, în prezent, grădinițele mari, care sunt frecventate de mulți copii, primesc aceeași finanțare ca și grădinițele mici, ceea ce crează o inechitate.

„Ce ține de îmbunătățirea sistemului educațional, începând cu grădinițele, sunt câteva probleme fundamentale pe care trebuie să le rezolvăm. În primul rând, e vorba de formula de finanțare, statele de personal și acordarea dreptului de autogestiune, astfel ca grădinițele să-și poată gestiona mai bine bugetele. Dacă în cazul școlilor am trecut de 8 – 10 ani la finanțarea per elev, atunci în cazul grădinițelor acest lucru nu se întâmplă. Asta înseamnă că școlile mai mari, care au costuri mari, beneficiază de finanțarea adițională. Acum, avem situații când grădinițele mari din orașe și municipii subvenționează grădinițele mai mici din mediul rural. Finanțarea grădinițelor nu depinde astăzi de numărul de copii, dar de finanțarea istorică”, a declarat Dan Perciun.

Amintim că în 2012 a fost lansat un proiect de trecere a școlilor la autogestiune financiară. Acest program prevedea ca instituțiile de învățământ să primească bani, în funcție de numărul de elevi.

Astfel, pentru un elev se alocă aceeași sumă de bani, indiferent de școala în care învață acesta. Drept urmare, pe parcursul anilor a fost redus numărul de școli în Moldova. Au fost închise mai multe instituții de învățământ, în care erau puțini elevi.

#Dan Perciun #gradinite

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.