Prim-ministrul leton, Krišjānis Kariņš, și-a anunțat luni, 14 august 2023, intenția de a demisiona, la câteva zile după ce coaliția sa guvernamentală s-a destramat.

Kariņš a spus partidului său de centru-dreapta Noua Unitate că intenționează să trimită o scrisoare de demisie președintelui Letoniei, Edgars Rinkēvičs, joi și a invitat partidul să nominalizeze un nou candidat la funcția de prim-ministru.

Vineri, 11 august 2023, Kariņš a anunțat că va dizolva coaliția „New Unity” cu partidele Alianța Națională și Lista Unită, după ce acestea i-au respins planurile pentru o remaniere ministerială, potrivit Politico. Când și-a anunțat demisia, Kariņš i-a acuzat pe partenerii de coaliție că „blochează munca pentru bunăstare și creștere economică”.

Krišjānis Kariņš a declarat că este deja în negocieri cu alte partide, inclusiv Partidul Progresist și Uniunea Verzilor și Fermierilor, despre crearea unei noui coaliții.

Președintele Letoniei, Rinkēvičs, i-a mulțumit lui Kariņš pentru munca sa.

„În curând vor fi organizate consultări cu forțele politice reprezentate în Saeima (Parlament) cu privire la cele mai importante sarcini pentru țară, candidatul la funcția de prim-ministru și modelul de guvernare”, a spus el.

#alegeri #Krišjānis Kariņš #Prim-ministrul Letoniei

Germania, Austria, Grecia, Danemarca și Țările de Jos vor să semneze în acest an acorduri cu țări terțe pentru a-i scoate din UE pe migranții extracomunitari fără rezidență legală, scrie hotnews.ro.

Anunțul a fost făcut vineri, în cadrul unei reuniuni găzduite de Danemarca, potrivit Reuters.

Țările în cauză, cunoscute ca Grupul celor Cinci, spun că au convenit asupra unor pași concreți pentru un acord cu o țară din afara UE privind centre de returnare. Nu au menționat numele statelor de la care se așteaptă să găzduiască astfel de centre.

„Dorim să ajungem la un acord cu țări terțe în acest an, care să permită înființarea de centre de returnare”, le-a declarat reporterilor ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, într-o conferință de presă la Copenhaga.

Grupul, care a organizat o serie de reuniuni în acest an, intenționează să se reunească la München, Germania, la sfârșitul lunii septembrie.

În iunie, Parlamentul European a aprobat o revizuire a politicii în sectorul migrației, care vizează accelerarea deportărilor și posibilitatea statelor membre de a înființa centre în străinătate, ceea ce, potrivit criticilor, ar putea slăbi garanțiile pentru solicitanții de azil.

„Riscuri considerabile pentru drepturile omului”

Consiliul Europei, un organism din afara UE care promovează drepturile omului, democrația și statul de drept pe întreg continentul, a declarat în iulie că astfel de centre de returnare prezintă „riscuri considerabile pentru drepturile omului”, iar alte câteva organizații au criticat, de asemenea, planul.

Secretarul general al Consiliului Danez pentru Refugiați, Charlotte Slente, a declarat că ar fi mai bine să fie implementat Pactul UE privind migrația și azilul, care se concentrează pe un control mai strict la frontieră, proceduri mai rapide de azil și returnare și sisteme digitale extinse pentru gestionarea cererilor de azil.

„Centrele de returnare se concentrează pe un număr mic de returnări, nu vor împiedica oamenii să adopte rute și mai periculoase și ar putea încălca drepturile fundamentale ale omului”, a declarat Slente.

Danemarca se așteaptă să fie gata să trimită migranți către centrul de returnare cel târziu în 2027, a declarat ministrul imigrației și integrării, Morten Bodskov.