Serviciile de securitate ucrainene (SBU) au furnizat CNN imagini exclusive care arată momentul în care, în luna iulie, au folosit o dronă maritimă experimentală, botezată „Sea Baby” pentru a ataca podul Kerci din Crimeea, cunoscut şi ca podul lui Putin, care face legătura între peninsula ucraineană anexată în 2014 şi Rusia continentală. SBU a oferit noi detalii despre atac şi a avertizat că vor urma mai multe astfel de atacuri. Este pentru prima dată când SBU revendică în mod deschis responsabilitatea pentru operaţiunea de la podul Kerci.

Exclusive: Video footage shows the moment Ukraine used an experimental drone to attack a Russian bridge, as its security services warn more assaults will follow.https://t.co/SgbwqNvubN pic.twitter.com/EUvNI7d5Jx

— CNN (@CNN) August 16, 2023

Atacul din 17 iulie a provocat pagube căii rutiere a podului şi, potrivit oficialilor ruşi, a ucis doi civili. A fost al doilea atac asupra acestui punct de trecere vital din Rusia continentală în Crimeea.

Podul a fost inaugurat cu mult fast de preşedintele rus Vladimir Putin în 2018 şi este simbolul dorinţei sale de a prelua Ucraina şi de a o lega de Rusia pentru totdeauna. Este, de asemenea, o legătură de aprovizionare vitală pentru agresiunea militară a Rusiei în Ucraina.

„Sea Baby”, folosită în lovitura asupra Podului Kerci

Şeful SBU, Vasil Maliuk, a declarat pentru CNN că drona folosită în atac, numită „Sea Baby”, a fost rezultatul a luni de dezvoltare, care au început imediat după invazie.

„Dronele de la suprafaţa mării sunt o invenţie unică a Serviciului de Securitate al Ucrainei”, a spus el. „Niciuna dintre companiile private nu este implicată. Cu ajutorul acestor drone am efectuat recent o lovitură reuşită asupra podului din Crimeea, a marii nave de asalt Olengorski Gorniak şi a petrolierului SIG”, a spus Vasil Maliuk, revendicând responsabilitatea asupra acestor trei atacuri răsunătoare care au avut loc în ultima lună.

Petrolierul SIG, lovit în Marea Neagră, transporta combustibil pentru armata rusă, spun oficialii ucraineni. În ceea ce priveşte lovitura asupra navei de asalt ruseşti, acest atac a demonstrat o rază de acţiune mai mare pentru armata ucraineană, lovind o navă cu un posibil număr de 100 de persoane la bord în portul naval rusesc Novorossiisk, de pe coasta de est a Mării Negre.

SBU a furnizat CNN o înregistrare video a atacului din iulie asupra podului Kerci, care arată imaginile de pe ecranul de pilotare cu puţin timp înainte ca Sea Baby, cu 850 de kilograme de explozibil, să producă avarii la unul dintre pilonii de susţinere din beton ai podului.

Surse din cadrul serviciului ucrainean au furnizat, de asemenea, pentru CNN, două înregistrări video CCTV, care au arătat momentul impactului unei drone asupra secţiunii rutiere a podului, iar apoi o altă explozie a unei drone care a lovit secţiunea feroviară, aproximativ cinci minute mai târziu, din direcţie opusă.

„Vă promit, va fi interesant, mai ales pentru inamici”

Ucraina a ezitat să revendice în mod deschis atacurile, confirmându-şi implicarea prin declaraţii anonime şi referiri vagi la „obiecte plutitoare neidentificate”. Revendicarea directă a lui Maliuk marchează o încercare directă de a alerta Moscova cu privire la ameninţarea pe care o reprezintă aceste noi drone, notează CNN.

„Lucrăm la o serie de noi operaţiuni interesante, inclusiv în apele Mării Negre. Vă promit, va fi interesant, mai ales pentru inamicii noştri”, a declarat Maliuk.

Maliuk a revendicat, de asemenea, responsabilitatea pentru primul atac ucrainean asupra podului, din 8 octombrie 2022, dar a refuzat să ofere detalii. Circumstanţele atacului, despre care imaginile camerelor de supraveghere par să arate că a fost cauzat de o explozie venind de la un camion aflat în mişcare pe pod, rămân neclare.

Maliuk a spus că atacul cu drone din iulie a fost produsul a luni de pregătire. El a spus că a fost vorba de o operaţiune comună cu marina ucraineană, pe care a condus-o împreună cu amiralul de marină Oleksi Neijpapa.

„În etapa finală a pregătirii nici măcar nu ne puteam gândi la somn sau la mâncare”, a declarat Maliuk pentru CNN. „Eram complet concentraţi pe operaţiune. Ultimele zile au fost destul de agitate. Când a avut loc explozia, am fost foarte fericiţi şi am început să ne felicităm unii pe alţii. A fost un moment foarte emoţionant pentru noi toţi şi pentru victoria noastră, care va veni cu siguranţă în curând”, a povestit şeful SBU.

Maliuk a declarat că partenerii occidentali ai Ucrainei şi-au arătat interesul faţă de operaţiunile lor şi dorinţa de a învăţa din experienţa lor. „Ei nu participă la operaţiunile noastre şi nici nu ne furnizează echipamente sau altceva. Aceste drone sunt produse la o unitate de producţie subterană de pe teritoriul Ucrainei. Ţintele pe care le-am menţionat sunt ţinte legitime în conformitate cu legile ucrainene şi internaţionale”, a punctat Vasil Maliuk.

Atacul asupra navei Gorniak şi asupra petrolierului SIG a arătat ameninţarea extinsă la adresa operaţiunilor navale ale Rusiei în partea de est a Mării Negre, o zonă pe care Moscova a considerat-o până acum ca fiind în afara razei de acţiune a armatei ucrainene, menţionează CNN.

SBU a publicat și pe contul de Twitter al serviciului imagini cu drona „Sea Baby”.

Цікавить, як саме виглядають надводні дрони СБУ? Будь-ласка – публікуємо унікальні фото і відео «Морського малюка». Курс – тільки вперед, до Перемоги! 🇺🇦

Більше фото та відео➡️ https://t.co/ldXytKkqfj pic.twitter.com/q33AYEE2BI

— СБ України (@ServiceSsu) August 16, 2023

The Security Service of Ukraine (SBU) has shown what the „Sea Baby” looks like. This surface drone was used to attack the Crimean bridge in July.

In an interview with CNN, SBU head Vasyl Malyuk said that the marine drone is the result of months of development, which began… pic.twitter.com/jRZDquNGlE

— NEXTA (@nexta_tv) August 16, 2023

#atac #mare #podul Kerci #Rusia #Ucraina

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.