Poliția de Frontieră (PF) a Republicii Moldova încă nu a emis vreun comunicat presei despre interzicerea intrării în țara noastră a lui Goran Bregović și trupei acestuia care era așteptată duminică, 20 august curent, să cânte la Festivalul de Muzică „Gustar”, care se desfășoară la Butuceni, Orheiul Vechi. Pe Telegram însă circulă un comentariu făcut de șeful PF, Rosian Vasiloi. Între timp, internauții moldoveni s-au împărțit în două tabere: pe de o parte susțin acțiunile autorităților, pe de alta – le condamnă.

ULTIMA ORĂ! Celebrul Goran Bregović și trupa acestuia nu a fost lăsată să intre pe teritoriul Republicii Moldova

„Aveți încredere în PF a Republicii Moldova și în instituțiile statului”, astfel a comentat Rosian Vasiloi la o postare de pe Facebook, când un internaut l-a somat.

Internauții moldoveni sunt de păreri diferite. Unii consideră că arta este în afara politicii și se întreabă dacă alte țări vor urma gestul Republicii Moldova, în contextul în care trupa are programate o serie de turnee.

Pe când alții sunt mulțumiți de decizia autorităților statului, făcând referire la faptul că muzicianul a susținut anexarea Crimeei, are viziune pro-rusă/pro-Putin și tacit presupun că susține și invazia rusă în Ucraina.

Amintim că Goran Bregović și trupa acestuia a fost întoarsă de pe Aeroportul Internațional Chișinău.

„Am fost foarte dezamăgiți, când nu am fost lăsați să intrăm în Moldova, pe aeroportul din Chișinău, fără nicio explicație oficială. Fac turnee extinse cu muzicienii mei în toată Europa și nu am avut niciodată dificultăți nicăieri. Iubesc foarte mult țara voastră și a fost o plăcere pentru mine să răspund oportunității de a cânta în Moldova, mai ales la un festival atât de colorat și unic, precum „Gustar”, a transmis Goran Bregović prin echipa de producție.

Goran Bregović s-a născut la 22 martie 1950, Sarajevo, Republica Socialistă Bosnia și Herțegovina, RSF Iugoslavia. Este un muzician celebru din Bosnia și Herțegovina și unul dintre cei mai recunoscuți compozitori moderni din Balcani. El se declară iugoslav. În 2015 a fost inclus în lista neagră a Ucrainei pentru susținerea anexării Crimeei.

„Gustar”, festivalul de muzică la care trebuia să cânte, a început vineri, s-a desfășurat sâmbătă, duminică, fiind ultima zi. Organizatorii au amintit că azi au rămas să cânte: Misha Grossu Band, Moonlight Breakfast, Vali Boghean Band și câștigătorii Eurovision 2022 – Kalush Orchestra. Prețul biletelor a fost de 400-650 de lei.

Este de amintit că, anterior, a fost interzisă intrarea în țara noastră a unor microbiști sârbi care veniseră la un meci de fotbal, după care a unor boxeri din Muntenegru sosiți pentru o competiție. O cauză ar fi fost informațiile cu privire la intențiile de destabilizare.

#Goran Bregovic #Gustar #Politia de frontiera #Rosian Vasiloi

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.