Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a anunțat astăzi că, în săptămâna 07 – 13 august 2023, pe teritoriul țării noastre au fost înregistrate 54 de cazuri de infectare cu COVID-19, de 2,16 ori mai mult decât săptămâna precedentă. La fel, a crescut și procentul probelor pozitive efectuate în această perioadă, de la 0,59% la 1,22%.

Pe parcursul lunii iulie 2023, au fost înregistrate 95 de cazuri de COVID-19, dintre care 2 cazuri – în regiunea transnistreană, cu o descreștere de circa 9,5% comparativ cu luna iunie 2023 (105 cazuri, inclusiv 16 în regiunea transnistreană). Numărul de infectări în rândul copiilor până la 14 ani, comparativ cu luna precedentă a acesteia, a constituit 9 cazuri, (în iunie-8 cazuri).

A fost înregistrat 1 caz de deces, mortalitatea pe parcursul lunii menționate fiind de 0,03 decese la 100 mii populație, cu o descreștere cu 83,3% comparativ cu luna anterioară a acesteia (0,21 la 100 mii populație).

Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, în regiunea europeană, în săptămâna 31/2023 (31 iulie – 06 august 2023) au fost înregistrate 12 620 noi cazuri confirmate de COVID-19 și 107 de decese raportate de autoritățile naționale, ceea ce reprezintă o diminuare cu 35,7% a numărului de cazuri noi și o scădere cu 25,2% a numărului de decese, în comparație cu săptămâna 30/2023.

„Reiterăm că vaccinarea împotriva COVID-19 rămâne a fi cea mai eficientă metodă de a evita cazurile grave de boală și deces”, comunică ANSP.

#ANSP #COVID-19

Pacienții care au suportat o intervenție chirurgicală cauzată de o apendicită (inflamația apendicelui) au prezentat un risc semnificativ mai mic de a dezvolta cancer colorectal în comparație cu cei care au fost tratați cu antibiotice, potrivit unei analize ce a vizat peste 30.000 de cazuri, informează Reuters, transmite Agerpres.

În trecut, intervenția chirurgicală reprezenta standardul de tratament pentru apendicita acută. Gestionarea acestei afecțiuni ”s-a schimbat semnificativ în ultimul deceniu, iar tratamentul cu antibiotice este acum o opțiune acceptată”, a explicat coordonatorul studiului, Valentine Nfonsam, de la Facultatea de Medicină Morehouse din Atlanta, într-un comunicat.

Studiile anterioare care au comparat cele două metode s-au concentrat doar asupra rezultatelor pe termen scurt.

În cadrul noului studiu, Valentine Nfonsam și colegii lui au analizat datele obținute de la 15.774 de pacienți diagnosticați cu apendicită acută care au suferit o apendicectomie și de la 15.295 de pacienți care au fost tratați exclusiv cu antibiotice.

În anii care au urmat, cancerul colorectal a fost diagnosticat la 0,7% dintre pacienții din grupul cu apendicectomie și la 1,7% dintre cei tratați cu antibiotice, potrivit rezultatelor prezentate la congresul Colegiului American al Chirurgilor, organizat la Washington.

După luarea în considerare a factorilor de risc individuali, apendicectomia a fost asociată cu un risc relativ cu 58% mai scăzut de diagnosticare ulterioară a cancerului colorectal.

În trecut se credea că apendicele este inutil, însă cercetările medicale recente sugerează că această ipoteză nu este adevărată, a precizat Valentine Nfonsam.

În schimb, apendicele ar putea juca un rol în sistemul imunitar intestinal și în microbiomul intestinal – comunitatea de microorganisme care trăiesc în tractul digestiv.

Ipoteza potrivit căreia inflamația persistentă sau modificările microbiomului intestinal ar contribui la apariția cancerului este plauzibilă din punct de vedere biologic, însă studiul nu a fost conceput pentru a o oferi un răspuns la această întrebare, a precizat Valentine Nfonsam.

”Aceste rezultate nu trebuie interpretate în sensul că orice pacient cu apendicită necesită o apendicectomie pentru a preveni cancerul”, a spus el.

”Tratamentul cu antibiotice rămâne o opțiune importantă. Totuși, atunci când discutăm despre o gestionare non-chirurgicală, trebuie să privim dincolo de episodul acut de apendicită și să avem în vedere riscul oncologic potențial pe termen lung, precum și o monitorizare adecvată”, a explicat coordonatorul studiului.