Moartea şefului grupării paramilitare ruse Evgheni Prigojin a fost confirmată duminică, 27 august curent, în urma unor analize genetice a cadavrelor găsite după prăbuşirea unui avion miercuri, anunţă autorităţile ruse.

Comitetul rus de anchetă anunţă că identităţile celor zece victime au fost stabilite şi corespund pasagerilor de pe listă. În urma unor „expertize genetice moleculare”, s-a stabilit că identităţile celor zece victime ale căror trupuri au fost găsite după prăbuşirea avionului „corespund listei” de pasageri şi de membri ai echipajului, printre care figura Prigojin, şeful grupului paramilitar rus Wagner, a anunţat Comitetul de Anchetă într-un comunicat.

Anchetatorii nu au spus deocamdată nimic despre pistele examinate, neevocând nici teza accidentului, nici pe cea a unei bombe, a unei rachete sol-ar sau a unei erori de pilotaj. Avionul privat care-l transporta pe Prigojin şi garda sa apropiată s-a prăbuşit miercuri la sfârşitul după-amiezii în regiunea Tver, la nord-vest de Moscova.

De la anunțul privind moartea lui Prigojin în acest accident aviatic au apărut speculaţii privind o posibilă implicare a Kremlinului în prăbuşirea avionului privat care efectua o cursă Moscova-Sankt Petersburg. La Washington, Paris, Berlin sau Kiev, înalţi responsabili au dat de înţeles că suspiciunile lor să îndreaptă direct spre Kremlin.

Aceste afirmaţii au fost negate de către purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Dmitri Peskov, care le-a calificat drept o „minciună absolută”.

Surse din serviciile de informații americane au declarat, joi, că investigațiile preliminare sugerează că a avut loc o explozie la bordul avionului.

#deces confirmat #Evgheni Prigojin #Rusia #Wagner

Comisia Europeană a anunțat joi că a decis să amâne cu cel puțin un an implementarea oricărei legislații naționale care vizează interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare, o măsură menită să prevină duplicarea cu normele europene aflate în prezent în discuție, transmite AFP, transmite Agerpres.

Această decizie a fost luată după ce Austria a notificat Bruxelles-ul cu privire la intenția sa de a interzice accesul minorilor la rețelele de socializare. Alte state membre iau în considerare și ele legislația pe această temă, iar Comisia dorește să evite o proliferare a acestor legi înainte de adoptarea unor norme comune.

„Toți copiii din UE merită același nivel de siguranță online”, a declarat joi un purtător de cuvânt al Comisiei, subliniind că obiectivul a fost „o abordare armonizată” în întreaga Europă.

Proiectul de lege privind protecția copiilor online, „Legea copiilor”, propus la mijlocul lunii septembrie de Comisie, trebuie încă aprobat, în aceiași termeni, de Parlamentul European și de cele 27 de state membre.

Între timp, Comisia Europeană dorește să evite o „fragmentare” a pieței unice a UE. „Dacă procedați astfel, ajungeți să aveți grupe de vârstă diferite, legi diferite în diferite state membre”, iar reglementările devin ‘imposibil de aplicat”, a explicat purtătorul de cuvânt Thomas Regnier.

Dependența de ecrane, hărțuirea, lipsa somnului, tulburările de alimentație, ca să nu mai vorbim de hărțuirea sexuală: minorii sunt expuși la numeroase riscuri online. Drept urmare, presiunea politică crește din toate părțile pentru o mai bună protejare a copiilor și adolescenților din UE, iar inițiativele se înmulțesc la nivel național.

În Franța, legea care interzice rețelele de socializare pentru cei sub 15 ani, aprobată în această vară de Parlament, a fost anulată de cea mai înaltă instanță, Consiliul Constituțional, în numele libertății de exprimare.

Președintele Emmanuel Macron a promis o nouă lege „robustă din punct de vedere juridic” până în primăvara anului 2027. Nu este sigur că această nouă lege va fi afectată de înghețarea de un an, deoarece Parisul a notificat Bruxelles-ul înainte de mijlocul lunii septembrie și de prezentarea „Legii copiilor”, mai notează AFP.