O cetățeancă a Federației Ruse este cercetată penal, după ce a încercat să treacă frontiera de stat cu identitate falsă, folosind pașaportul unui bărbat ucrainean. Infracțiunea a fost deconspirată în punctul de trecere a frontierei Leușeni, în după-amiaza zilei de ieri, 1 septembrie, anunță Poliția de Frontieră.

Potrivit sursei citate, femeia ar fi încercat să iasă din Moldova cu un microbuz de rută ocazională „Moldova-România”. La controlul trecerii frontierei de stat a fost prezentat un pașaport pretins a fi eliberat de către autoritățile din Ucraina, pe datele de identitate ale acesteia. Verificarea actului a scos la iveală că pagini din pașaport erau aplicate ilegal și transformat actul unui bărbat din Ucraina, în documentul unei femei ucrainence cu identitatea persoanei aflate la control.

La audieri, cât și ca urmare a cercetărilor adiționale, polițiștii de frontieră au stabilit că de fapt pasagera este cetățeancă a Federației Ruse în vârstă de 52 de ani, care pentru a fi sigură că ajunge în Germania a apelat la această ilegalitate. Din spusele acesteia, ar fi cumpărat pașaportul ucrainean cu 800 euro, fiind ajutată de un intermediar identificat pe internet.

Oamenii legii anunță că cercetările pe caz continuă în vederea elucidării circumstanțelor. Pașaportul a fost ridicat și urmează să fie supus expertizei.

Femeii i-a fost interzisă trecerea frontierei de stat, fiind reținută pentru 72 de ore

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.