Festivalul Internaţional de Muzică Clasică VinOpera s-a încheiat ieri cu o seară de gală, la Castel Mimi, unde peste 60 de muzicieni şi artişti de operă din România şi Republica Moldova au ridicat publicul în picioare şi au provocat ropote de aplauze.

Evenimentul a fost urmărit din prima linie de oaspeţii serii – preşedintele Parlamentului, Igor Grosu; ministrul Culturii, Sergiu Prodan; Ambadadorul SUA în Republica Moldova, Kent Losdon; Ambasadorul UE la Chişinău, Janis Mazeiks; Ambasadorul României, Cristian-Leon Ţurcanu, precum şi de reprezentanţii mai multor misiuni diplomatice.

Bagheta dirijorului român Daniel Jinga a condus instrumentiştii Orchestrei Operei Naţionale de la Bucureşti şi ai Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici” de la Chişinău, într-un concert simfonic excepţional.

Pe scena de la Castel Mimi au răsunat vocile soliştilor de operă de la Bucureşti – Iordache Basalic şi Mădălina Barbu, şi de la Chişinău – Lilia Istratii şi Dumitru Mîţu. Artiştii au interpretat arii de operă solo, dar au format şi duete, înalt apreciate de spectatori – Lilia Istratii cu Dumitru Mîţu şi Iordache Basalic cu Dumitru Mîţu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Seara a culminat cu „O sole Mio”, compoziţia lui Eduardo di Capua și Alfredo Mazzucchi, în interpretarea tuturor celor patru artişti. Momentul a fost aplaudat în picioare de publicul venit la Castel Mimi.

VinOpera s-a desfăşurat în acest an în premieră, în trei locaţii. Recitalurile din satele Varniţa şi Bulboaca, susţinute de „Gândul Mâţei Band”, Ansamblul Etnofolcloric „Plăieşii”, Constantin Moscovici, Felicia Dunaf şi „Dunaff Band” au fost organizate cu intrare liberă, iar orice doritor a putut asculta muzica artiştilor îndrăgiţi.

Festivalul Internaţional VinOpera a fost organizat de către Fundaţia Constantin Mimi cu susţinerea financiară a Departamentului pentru Relaţia cu Republica Moldova, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău şi Castel Mimi. Partener media general al evenimentului a fost Grupul de Presă Realitatea.

#castel mimi #VinOPERA

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.