O instanța de la Kiev a dispus sâmbătă, 2 septembrie curent, arestarea lui Igor Kolomoisky, un influent om de afaceri din Ucraina, pentru două luni, dar cu posibilitatea achitării unei cauțiuni de 13,7 milioane de dolari, el fiind acuzat că a retras aproape aceeași sumă în străinătate. Igor Kolomoisky nu este de acord cu acuzațiile și intenționează să depună recurs prin avocatul său într-o instanță superioară ierarhic.

Tribunalul Shevchenkovsky din Kiev l-a arestat pe omul de afaceri Igor Kolomoisky cu posibilitatea de a plăti o cauțiune de 509 milioane UAH (13,7 milioane dolari), relatează Strana.ua. Măsura preventivă de arestare este până pe 31 octombrie 2023.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) i-a prezentat acuzațiile lui Kolomoisky în temeiul art. 190 din Codul penal al Ucrainei („Fraude”) și art. 209 („Legalizarea (spălarea) bunurilor obținute pe cale penală”). Pedeapsa maximă pentru fiecare dintre aceste articole este de 12 ani de închisoare cu confiscarea averii.

Potrivit anchetatorilor, în 2013-2020, omul de afaceri a legalizat peste 500 de milioane UAH, ducându-le în străinătate prin băncile controlate de el.

Ședință în care a fost emisă măsura preventivă a avut loc cu ușile închise. Înainte de ea, Kolomoisky a declarat presei locale că nu este de acord cu acuzațiile care-i sunt aduse. Avocatul său, Oleksandr Lysak, a spus ulterior că omul de afaceri nu va plăti cauțiunea, ci va depune recurs împotriva încheierii judecătorești.

Forbes estimează averea lui Kolomoisky la 1 miliard de dolari. Omul de afaceri este fondatorul Privatbank, una dintre cele mai mari instițutii bancare din Ucraina care a fost naționalizată în 2016, și a fost, de asemenea, cel mai mare acționar al rafinăriei de petrol Ukrtatnafta și al companiei de petrol și gaze Ukrnafta, cea mai importantă companie de petrol și gaze naturale din această țară, care au fost și ele naționalizate. În 2014-2015, Kolomoisky a fost guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk. În ianuarie 2010, a cumpărat posturile de televiziune din Ucraina, Studio 1+1 și Kino de la Central European Media Enterprises (CME), pentru suma de 300 milioane dolari.

În februarie anul acesta, Kolomoisky a fost percheziționat. Potrivit sursei citate anterior, perchezițiile au avut legătură cu cazul de fraudă din Ukrtatnafta și Ukrnafta. În urma lor, SBU a declarat că a „demascat scheme pe scară largă de delapidare a 40 de miliarde UAH de către fosta conducere” a întreprinderilor de petrol și gaze. Sunt zece episoade în acest caz, în special, retragerea unor mari loturi de produse petroliere către companiile afiliate, evaziunea fiscală și crearea de datorii neperformante din fabrici.

Kolomoisky s-a confruntat anterior cu percheziții din cauza unor cazuri legate de aceste companii – de exemplu, în septembrie 2022, acestea au avut loc ca parte a unei investigații privind deturnarea fondurilor Ukrnafta.

Un dosar penal împotriva lui Kolomoisky a fost deschis și în Rusia. Potrivit anchetei, omul de afaceri, împreună cu partenerul său Gennady Bogolyubov, șeful grupului de investiții DCH Alexander Yaroslavsky și președintele consiliului de administrație al Ukrtatnafta Pavel Ovcharenko, au organizat o „comunitate criminală” care a însușit peste 800 de mii de tone de petrol pentru o sumă totală de peste 400 de milioane de dolari, care au fost furnizate către Tatneft. În acest caz, Kolomoisky a fost arestat în lipsă în noiembrie anul trecut.

BBC Rusia transmite că președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a făcut aluzie la dosarul „Kolomoisky” în discursul său de seară. El a spus că noua Ucraină, după victoria în război, va fi construită fără „cei care au jefuit Ucraina și s-au plasat mai sus decât legea și orice reguli”, și că le-a fost recunoscător autorităților de aplicare a legii „pentru hotărârea de a aduce la un loc rezultatul echitabil în fiecare dintre cazuri care a stagnat zeci de ani”. „Legea trebuie să funcționeze”, a subliniat el.

#cauțiune #frauda #Igor Kolomoisky #om de afaceri #spalare de bani #Ucraina #Vladimir Zelenski

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.