Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski a reacționat miercuri, 6 septembrie curent, după ce autoritățile române au anunțat că într-adevăr au fost găsite fragmente dintr-o dronă rusească în județul Tulcea. „Gândiți-vă ce s-ar fi întâmplat dacă Putin ar fi reușit să pună piciorul cum trebuie în Ucraina”, a afirmat liderul de la Kiev, într-o intervenție online în cadrul summitului Inițiativei celor Trei Mări (I3M), care are loc la București.

„Dragi prieteni, în legătură cu acele fragmente găsite în România, au avut loc atacuri asupra infrastructurii noastre, am avut și victime… Acestea sunt consecințe ale atacurilor asupra porturilor Chilia, Reni și Ismail. Ce să vă spun? Gândiți-vă ce s-ar fi întâmplat dacă Putin ar fi reușit să pună piciorul cum trebuie în Ucraina. Asta este ce s-ar fi întâmplat. El asta plănuia. În trecut ne-am aflat într-o perioade de captivitate din cauza unei lipse de solidaritate. 24 februarie a schimbat totul și am reușit cu toții să dăm dovadă de acte de solidaritate. Ucraina este recunoscătoare țărilor dumneavoastră pentru spirijinul acordat. Simțim o mare recunoștință și când spun „noi” nu mă refer doar la ucraineni, ci și la popoarele dumneavoastră. Facem front comun pentru libertatea noastră comună, pentru vitorul nostru european comun”, a declarat Zelenski, la summitul I3M.

Preşedintele Ucrainei a arătat că „trebuie să ne gândim nu la ce se poate limita ci la ce se poate lărgi, pentru a exista o mai bună şi mai mare pregătire pentru viitor” şi a arătat că această formă de cooperare se numeşte Iniţiativa celor 3 Mări, dar nu este vorba de trei pereţi, ci de o formă de unitate, de eliminare a diviziunilor”.

„Când porturile ucrainene sunt bombardate aproape în fiecare noapte, trebuie să ne ocupăm şi să fim atenţi în permanenţă la logistica noastră. Este vorba până la urmă de o agresiune brutală împotriva tuturor, şi a europenilor. Consecinţele sunt resimţite peste tot. Ucraina este împotriva unor restricţii suplimentare asupra exporturilor noastre de cereale, însă noi avem nevoie de aceste produse să le exportăm pentru că ne trebuie fondurile şi până la urmă, beneficiul va fi pentru întreaga economie europeană, pentru segmentul european al economiei europene. E vorba până la urmă totuşi de supravieţuire în faţa terorii ruse”, a spus Vladimir Zelenski.

„Numai astăzi bombardamentele ruse au omorât 16 oameni într-o mică localitate, în regiunea Doneţk, peste 20 de oameni au fost răniţi, oameni cu magazine obişnuite, oameni de la piaţă. Nu trebuie transformată Ucraina într-o ţintă economică, vă rog, ca parteneri şi ca şi colegi, domnule premier al Bulgariei, Slovaciei, Poloniei, doamnă preşedintă a Ungariei, într-un fel sau altul vă rog să luaţi notă că orice fel de restricţie a exporturilor ucrainene nu face decât să sporească suferinţele şi distrugerile cauzate de agresiunea rusă”, a adăugat el.

Preşedintele Ucrainei a menţionat că „fundaţia Uniunii economice Europene este libertatea comerţului şi neingerinţa la nivelul concurenţei libere”. „Nu putem să acceptăm cu calm încălcarea promisiunilor care ni s-au făcut, este în Acordul de Asociere o promisiune a unei pieţe libere, instituţiile europene nu trebuie să multiplice dificultăţile cu care ne confruntăm deja. Ucraina se luptă pentru supravieţuire pentru valorile noastre europene pe care le apărăm pe câmpul de luptă. Acestea se aplică şi pe pâmânt şi pe mare, şi în aer şi în spaţiul cibernetic. Noi luptăm pentru Ucraina şi dacă trebuie să facem asta şi pentru fundamentele principiilor europene, o să o facem, Dacă trebuie să ne luptăm şi într-un arbitraj, facem şi acest lucru, noi nădăjduim însă să va exista unitate şi că aceasta va avea câştig da cauză Sperăm ca solidaritatea să continue şi să ne unească pe toţi”.

Zelenski a mai spus că „toată Europa să poată să se bucure de unitate”.

Ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr, a recunoscut mai devreme că bucăţi dintr-o dronă rusească au fost găsite pe teritoriul României. Resturile sunt acum analizate de autorități pentru a verifica dacă este vorba de o dronă rusească. În urma acestui anunț, președintele țării vecine, Klaus Iohannis, a declarat, la rândul său, că a solicitat „o investigație de urgență și profesionistă”. Șeful statului român a adăugat că „dacă se confirmă că aceste elemente provin dintr-o dronă rusească, o astfel de situație ar fi complet inadmisibilă”. Cu o zi în urmă, oficialii de la București negau că vreo dronă trimisă de ruși împotriva porturilor ucrainene de la Dunăre ar fi căzut pe teritoriul României.

#bucăți #drona #Klaus Iohannis #Ministerul Apararii #NATO #razboi #Romania #Rusia #Summit #Ucraina #Vladimir Zelenski

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.