Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a declarat că Republica Moldova ia în considerare posibilitatea de a vinde surplusul de gaze naturale pe piața internațională, în contextul creșterii prețurilor gazelor și a schimbărilor în echilibrul pieței europene de gaze naturale, scrie Bani.md.

Această declarație vine în urma achiziționării de către Energocom, compania națională de energie a Republicii Moldova, a 300 milioane de metri cubi de gaze naturale în această vară, la un preț mediu de 428 de dolari o mie de metri cubi. Astfel, Moldova dispune de aproximativ 500 de milioane de metri cubi de gaze naturale, o cantitate considerabilă care ar putea asigura necesarul țării pentru aproape trei luni în timpul iernii.

Ministrul Energiei a explicat, în cadrul emisiunii „Secretele puterii” că prețurile gazelor naturale în Europa sunt susceptibile de a crește semnificativ peste costurile de stocare și pompare în iarna care se apropie. Acest lucru se datorează schimbărilor în piața europeană de gaze, unde rolul Gazprom a scăzut, iar capacitățile de stocare și pompare a gazelor nu pot acoperi în întregime cererea în perioadele de consum intens, cum ar fi iarna.

Victor Parlicov a subliniat că Moldova are o capacitate de stocare sigură și că este dispusă să gestioneze riscurile pentru a asigura aprovizionarea continuă cu gaze naturale. În contextul actual, riscurile legate de întreruperile de aprovizionare din Ucraina sunt considerate limitate și de scurtă durată.

Astfel, Republica Moldova examinează posibilitatea de a valorifica surplusul de gaze naturale pe piața internațională, contribuind astfel la gestionarea cererii fluctuante în regiune și la obținerea de beneficii economice suplimentare din aceste resurse energetice. Situația va continua să fie monitorizată, iar deciziile viitoare vor ține cont de evoluțiile pieței și de interesele Republicii Moldova în ceea ce privește securitatea energetică și economia națională.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#gaz #ministrul energiei #Moldova #Victor Parlicov

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.