Tot mai mulți copii din familii de refugiați ucraineni sunt înscriși în instituțiile de învățământ din municipiul Chișinău. De la începutul noului an școlar, Primăria Capitalei anunță că 805 copii ce provin din familii refugiate au fost școlarizați. În acest context, municipalitatea face apel pentru implicarea tuturor partenerilor, astfel încât copiilor să le fie asigurate condiții conforme în procesul educațional.

Potrivit datelor anunțate de viceprimarul Angela Cutasevici, din cei 805 de elevi proveniți din familii de refugiați, 416 au fost înscriși în instituțiile de învățământ municipale în treapta primară, 358 – în treapta gimnazială și 31 – în treapta liceală. Totodată, în cadrul instituțiilor de educație timpurie sunt înscriși 278 copii refugiați.

„Aceste cifre sunt considerabile și necesită o implicare plenară a tuturor partenerilor pentru asigurarea condițiilor conforme în procesul educațional, atât pentru comunitatea refugiaților, cât și pentru cea locală. În cadrul ședinței Grupului de Lucru pe Educație, coordonat de Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR), au fost discutate provocările cu care se confruntă copiii refugiați din Ucraina în contextul începerii noului an școlar. Am solicitat implicarea partenerilor externi în susținerea sistemului de învățământ municipal”, spune viceprimarul municipiului Chișinău, Angela Cutasevici.

De asemenea, municipalitatea a decis suplinirea numărului de specialiști calificați care pot oferi consiliere psihologică copiilor refugiați afectați de războiul din Ucraina.

„Sechelele profunde lăsate de bombardamente, strămutarea forțată, pierderea ori separarea de membrii familiei, dar și cazurile de izolare socială sunt factori ce provoacă tulburări psiho-emoționale pe termen lung”, a explicat Angela Cutasevici.

#Angela Cutasevici #război Ucraina #refugiati

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.